Printable ModeIeremia, 5
|
5:1 Cutreieraţi uliţele Ierusalimului, uitaţi-vă, întrebaţi şi căutaţi în pieţe, dacă se găseşte un om, dacă este vreunul care să înfăptuiască ce este drept, care să se ţină de adevăr, şi voi ierta Ierusalimul. CUTREIERAŢI. Porunca se dă pentru a arăta universalitatea stricăciunii morale ce stăpânea în Ierusalim. Provocarea aceasta ne aminteşte de vechea istorisire cu înţeleptul grec, Diogen, întemeietorul şcolii cinice a filozofiei, care a apărut pe străzile Atenei cu un felinar aprins căutând un om cinstit. Faptul că oamenii sunt îndemnaţi să ,,cutreiere,” ,,să se uite,” ,,să întrebe” şi ,,să caute,” atrage cu putere atenţia la marea raritate a oamenilor drepţi. PIEŢE. Pieţele de negoţ, sau pieţele publice unde oamenii se adunat de pretutindeni. VOI IERTA. Compară cu Geneza 18,25-32. 5:2 Chiar când zic: Viu este Domnul! ei jură strâmb. VIU ESTE DOMNUL. A jura pe Numele viului Dumnezeu (vezi Deuteronom 6,13; 10,20.21; Psalmi 63,11; Isaia 45,23) însemna a recunoaşte pe Iehova ca Domn suprem. 5:3 Doamne, nu văd ochii Tăi adevărul? Tu-i loveşti şi ei nu simt nimic; îi nimiceşti, şi nu vor să ia învăţătură; iau o înfăţişare mai tare decât stânca, nu vor să se întoarcă la Tine. NU VĂD OCHII TĂI? Sau ,,Ochii tăi asupra”. Dumnezeu vede dincolo de pretenţia omului şi cercetează motivele care conduc purtarea (vezi 2Cronici 16,9; Proverbe 5,21; 15,3; Ieremia 16,17; 32,19). ADEVĂRUL. Ebr. ’emunah, ,,tărie,” ,,credincioşie.” ’Enumah este tradus prin ,,credinţă” în Habacuc 2,4, unde, totuşi, ,,credincioşie” ar putea fi cea mai potrivită traducere. Dumnezeu caută oameni ai ,,credinţei” sau ,,credincioşiei” deoarece El însuşi este un Dumnezeu al ,,adevărului”, ,,credincios” (Ebr. ’enumah, Deuteronom 32,4). 5:4 Eu ziceam: Numai cei mici sunt aşa; ei lucrează fără minte, pentru că nu cunosc calea Domnului, Legea Dumnezeului lor! CEI MICI. Sau ,,Aceştia sunt săraci.” Profetul trage aici concluzia că o asemenea decădere morală se limita numai la cei loviţi de sărăcie. NU CUNOSC. Ieremia sugerează că purtarea lor defectuoasă se datora lipsei lor de învăţătură religioasă. LEGEA. Sau ,,Judecata”. Ebr. Mishpat, însemnând uneori o lege religioasă sau un sistem de legi decretate de Dumnezeu ca fiind drepte (vezi 1Samuel 10,25 şi 2Regi 17,33, unde mishpat este tradus prin ,,obiceiul,” ,,datina”). 5:5 Mă voi duce deci la cei mari, şi le voi vorbi; căci ei cunosc calea Domnului, Legea Dumnezeului lor! Dar toţi au sfărâmat jugul, şi au rupt legăturile. CEI MARI. Fără îndoială conducătorii, preoţii, etc. Rangul şi educaţia lor le oferea posibilitatea să studieze legea şi să afle din ea ,,calea Domnului.” DAR. Ebr. ’ak, ,,numai,” sau ,,cu adevărat” (vezi Psalmi 67,1). Înţelesul cuvântului aici ar fi ,,în mod deosebit.” TOŢI AU SFĂRÂMAT JUGUL. Sau ,,Aceştia au sfărâmat cu totul jugul”. Din pricină că aceştia au păcătuit contra unei lumini mai mari, sunt şi mai vinovaţi. 5:6 De aceea îi omoară leul din pădure, şi-i nimiceşte lupul din pustie. Stă la pândă pardosul înaintea cetăţilor lor: toţi cei ce vor ieşi din ele vor fi sfâşiaţi; căci fărădelegile lor sunt multe, abaterile lor s-au înmulţit! LEUL. Fără îndoială, prin simbolurile acestui verset sunt vizaţi babilonienii. Cele trei animale ar putea înfăţişa respectiv, tăria, cruzimea şi iuţeala. PUSTIE. Sau ,,Seri”. Ebr. ’araboth, interpretat de vechile versiuni ca pluralul lui ’ereb, ,,seară” (vezi Habacuc 1,8; Ţefania 3,3) cu toate că ’araboth nu e nicăieri pluralul lui ’ereb. ’Araboth este pluralul obişnuit al lui ‚arabah, ,,pustiu,” şi deci comentatorii cei mai moderni traduc expresia aceasta, ,,un lup al pustiilor.” Traducerea ,,al pustiirilor,” păstrează mai bine paralela cu expresia de mai sus, ,,din pădure.” PÂNDĂ. Ebr. Shaqad, ,,a sta de veghe” (vezi comentariul la cap. 1,11). Această stare de veghe, la pândă, probabil că se referă la asedierea Ierusalimului şi a altor oraşe ale Iudeii. ABATERILE. Sau ,,apostazii” (vezi comentariul la cap. 2,19). S-AU ÎNMULŢIT. Literal ,,sunt numeroase.” 5:7 Cum să te iert? zice Domnul Copiii tăi M-au părăsit, şi jură pe dumnezei care n-au fiinţă. Şi după ce le-am primit jurămintele, se dedau la preacurvie, şi aleargă cu grămada în casa curvei! JURĂ. Vezi Deuteronom 32,17.21; Iosua 23,7; Ţefania 1,5; vezi comentariul la Ieremia 2,11. SE DEDAU LA PREACURVIE. Atât spirituală cât şi literală (vezi comentariul la Numeri 25,1; Judecători 2,17; 1Regi 14,15; 2Regi 9,22; 23,7). Asocierea imoralităţii cu închinarea la idoli face din această imagine un simbol extrem de adecvat. CU GRĂMADA. Ei se îngrămădeau în casa curviei, templele idolilor, locurile adulterului atât spiritual cât şi trupesc (vezi comentariul la 1Regi 11,5). 5:8 Ca nişte cai bine hrăniţi, care aleargă încoace şi încolo, fiecare nechează după nevasta aproapelui său. FIECARE NECHEAZĂ. Compară Ieremia 13,27; Ezechiel 22,11. 5:9 Să nu pedepsesc Eu aceste lucruri, zice Domnul, să nu-Mi răzbun Eu pe un asemenea popor? PEDEPSESC. Vezi comentariul la Psalmi 8,4; 59,5. Aceste cuvinte sunt repetate în Ieremia 5,29 şi 9,9. RĂZBUN. Profetul foloseşte vorbirea omenească pentru a exprima cât de mult întristase poporul pe Dumnezeu (vezi Ieremia 44,22; comp. Isaia 30,27; Ezechiel 5,13; 6,9). Dumnezeu, soţul lor de drept, este arătat ca nemaifiind dispus să suporte răutăţile lor dezgustătoare. 5:10 Suiţi-vă pe zidurile ei şi dărâmaţi, dar nu nimiciţi de tot! Luaţi-i butucii aceştia, căci nu sunt ai Domnului! ZIDURI. Este o divergenţă de păreri cu privire la înţelesul cuvântului ebraic tradus astfel. Unii interpretează cuvântul ca însemnând ,,râu de viţe de vie,” alţii ca ziduri sprijinitoare (ale teraselor). Cuvântul tradus în KJV, ,,întărituri,” pare să se refere sigur la ,,mlădiţele” sau ,,cârceii” viţei. Profetul pare a avea în minte imaginea unei vii împrejmuite cu zid (vezi Isaia 5,1; Ieremia 2,21). DE TOT. O rămăşiţă avea să mai scape de la pieire. (vezi v.18; vezi comentariul la cap. 4,27). Dovadă că avea să se pună o limită furiei turbate a babilonienilor. BUTUCI. Membrii degeneraţi ai lui Iuda urmau să fie retezaţi de la viţă, însă butucul însuşi avea să rămână. Dumnezeu s-a lepădat de ei şi i-a dat în mâinile babilonienilor. 5:11 Căci casa lui Israel şi casa lui Iuda Mi-au fost necredincioase, zice Domnul. Verset ce nu a fost comentat. 5:12 Ei tăgăduiesc pe Domnul şi zic: Nu este El! Şi nu va veni nenorocirea peste noi; nu vom vedea nici sabia nici foametea. TĂGĂDUIESC. Ebr. Kachash, care în forma folosită aici înseamnă ,,a nega,” ,,a se dezice.” (vezi comentariul la Psalmi 66,3). Poporul se purtase cu înşelăciune faţă de Domnul. Ei îl tăgăduiseră şi-L negaseră ca Dumnezeu al lor. NU ESTE EL. LXX zice, ,,Lucrurile acestea nu stau aşa.” Este greu de crezut că poporul a tăgăduit cu totul existenţa lui Iehova. Totuşi ei tăgăduiseră solia profetică ce le povestea soarta ce-i ameninţa. Judecăţile care căzuseră asupra lor erau atribuite întâmplării sau sorţii. Pe de altă parte soliile profeţilor mincinoşi, făgăduind neamurilor pace şi siguranţă (vezi Ieremia 14,13; 23,25, 32; comp. Isaia 28,15), erau primite cu ardoare de cei care ţineau la păcat. 5:13 Prorocii sunt vânt, şi nu Dumnezeu vorbeşte în ei. Aşa să li se facă şi lor! PROOROCII. Versetul acesta este o continuare a vorbirii evreilor necredincioşi. Avertizările profetice, afirmau ei, nu se vor împlini iar profeţii se vor dovedi că sunt doar un vânt. AŞA SĂ LI SE FACĂ. În mod vădit aceşti necredincioşi îşi exprimă dorinţa ca solia şi foamea prezise să cadă pe capul proorocilor. 5:14 De aceea aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul oştirilor: Pentru că aţi zis lucrul acesta, iată, Cuvântul Meu îl fac foc în gura ta, şi poporul acesta lemne, ca să-i ardă focul acesta. DOMNUL. Dumnezeul oştirilor. Vezi comentariul la cap. 7,3. FOC. În loc de a se dovedi că este vânt, cuvântul lui Dumnezeu în gura lui Ieremia este înfăţişat ca devenind un foc care imediat şi fără putinţă de înlăturare va mistui pe batjocoritori, aşa cum focul mistuie lemnul uscat (vezi Ieremia 1,9.10; 23,29; comp. Psalmi 83,14.15; Isaia 9,18.19). 5:15 Iată, aduc de departe un neam împotriva voastră, casă a lui Israel, zice Domnul un neam tare, un neam străvechi, un neam a cărui limbă n-o cunoşti, şi ale cărui vorbe nu le pricepi. DE DEPARTE. Posibil o aluzie directă la prezicerea din Deuteronom 29,49. În comparaţie cu ţări ca Moabul, Filistia şi Edomul, Babilonul era o ţară depărtată şi aşa este descrisă în Isaia 39,3 (vezi Ieremia 1,15; 4,16). CASĂ A LUI ISRAEL. Aici sunt desemnate cele două triburi rămase, singurii reprezentanţi liberi ai întregii acţiuni a lui Israel (vezi Ieremia 6,9; 9,26; Ezechiel 13,16; 18,31). TARE. Ebr. ’ethan literal, ,,care nu seacă niciodată” (vezi Amos 5,24) şi de aici metaforic ,,puternic,” ,,dăinuitor” (vezi Mica 6,2, unde ’ethan este tradus prin ,,tare”). Nu avea să existe scăpare din faţa acestui popor învingător al cărui număr părea a nu scădea sau a da înapoi niciodată, şi ale cărui forţe păreau nesecate. NEAM STRĂVECHI. Marea vechime a Babilonului pare a nu fi făcut decât să adauge la mândria, aroganţa, cruzimea şi la iscusinţa în arta nimicirii. LIMBĂ. Limba la care se face referire probabil că era aramaica, limba care în scurtă vreme a ajuns calea de înţelegere diplomatică şi comercială (vezi Vol. I, p. 2930). Aramaica este înrudită îndeaproape cu ebraica (vezi comentariul la 2Regi 18,26). Unii gândesc că se face referire la limba babiloniană. 5:16 Tolba lui cu săgeţi este ca un mormânt deschis; toţi sunt nişte viteji. TOLBA. Babilonienii erau iscusiţi în mânuirea arcului (vezi cap. 4,29). MORMÂNT DESCHIS. O expresie proverbială (vezi Psalmi 5,9), desigur referindu-se la puterea mistuitoare a arcaşilor babilonieni (vezi Isaia 5,28; 13,18). 5:17 El îţi va mânca secerişul şi pâinea, îţi va mânca fiii şi fiicele, îţi va mânca oile şi boii, îţi va mânca via şi smochinul; şi îţi va trece prin sabie cetăţile întărite, în care te încrezi. EL ÎŢI VA MÂNCA. Compară Deuteronom 28,30.48.51. FIII. Expresia zice literală, Ei îţi vor mânca fiii şi fiicele.” ,,Mâncarea,” sau ,,defavoarea” poate fi atunci luată în înţelesul general de nimicire, de consumare. VA TRECE. Ebr. Rashash, ,,a dărâma.” LXX zice, ,,treiera.” Întăriturile lui Iuda vor fi dărâmate în întregime (vezi Deuteronom 28,52). SABIE. Aici un termen general pentru orice armă de război (vezi Ieremia 33,4; comp. Ezechiel 26,9). 5:18 Dar, şi în zilele acelea, zice Domnul, nu vă voi nimici de tot. DE TOT. Vezi comentariul la v.10; comp. 4,27. 5:19 Dacă veţi întreba atunci: Pentru ce ne-a făcut toate acestea Domnul, Dumnezeul nostru? Aşa le vei răspunde: După cum voi M-aţi părăsit şi aţi slujit unor dumnezei străini în ţara voastră, tot aşa, acum veţi sluji unor străini într-o ţară care nu este a voastră! PENTRU CE? Gândul se întoarce la tema principală a capitolului, cauzele judecăţilor ce erau gata să se abată asupra naţiunii. În caz că evreii ar fi fost atât de necuviincioşi încât să ceară motivele nenorocirilor, ţinând seamă de făgăduinţele lui Dumnezeu faţă de ei, şi alegerea ce El le-o făcuse ca popor al Lui ales, proorocul urma să le răspundă cu o contra-învinuire. Iuda uitase pe Iehova şi se îndreptase către idolatrie. Făgăduinţele lui Dumnezeu fuseseră date cu condiţia ascultării şi sincerităţii. VEŢI SLUJI. Pedeapsa era pe măsura naturii ofensei. Dumnezeu le dăduse ţara Sa, dar din moment ce ei preferaseră să slujească zeităţilor străine, ei urmau să fie duşi să slujească străinilor într-o ţară străină (vezi Deuteronom 28,47.48). 5:20 Spuneţi lucrul acesta casei lui Iacov, vestiţi-l în Iuda, şi ziceţi: VESTIŢI. Literal, ,,faceţi să se audă,” sau ,,proclamaţi.”. Solia era pentru toţi. 5:21 Ascultaţi lucrul acesta, popor fără minte, şi fără inimă, care are ochi şi nu vede, urechi şi n-aude! FĂRĂ MINTE. Sau ,,Înţelegere”. Păcatul, îndeosebi păcatul cu voia erodează percepţiile morale (vezi Ieremia 4,22; Osea 7,11). OCHI ŞI NU VEDE. Iuda în mod voit era orb şi se încăpăţâna să fie surd. Nimeni nu este aşa de orb ca acela care nu vrea să vadă. Păcatul cu premeditare taie nervul optic al sufletului (vezi cap. 6,10). 5:22 Nu voiţi să vă temeţi de Mine, zice Domnul, nu voiţi să tremuraţi înaintea Mea? Eu am pus mării ca hotar nisipul, hotar veşnic, pe care nu trebuie să-l treacă. Şi chiar dacă valurile ei se înfurie, totuşi sunt neputincioase; urlă, dar nu-l trec. NU VOIŢI SĂ VĂ TEMEŢI DE MINE? În ebraică ,,Mine” stă în poziţie accentuată la începutul propoziţiei. HOTAR NISIPUL. Profetul face apel la infinita putere şi desăvârşita înţelepciune a lui Dumnezeu aşa cum sunt dovedite în natură. Tainele adâncului, imensitatea întinderii şi valurile ei repezi care se aruncă în sus ca nişte munţi, fac marea să fie un simbol corespunzător al forţelor naturale sălbatice şi aproape de nestăvilit. Totuşi, Dumnezeu prin suveranitatea Sa universală, stăpâneşte furia adâncului. El zăgăzuieşte oceanul în anumite hotare, spunând, ,,Până aici să vii, să nu treci mai departe; aici să ţi se oprească mândria valurilor tale.” (Iov 38,11; comp. Psalmi 33,7; 104,9; Proverbe 8,29). Deşi izvoarele de nisip în parte sunt uşor mutate din loc, întinsele maluri nisipoase alcătuiesc o foarte puternică stavilă pentru neîncetata bătaie a valurilor. 5:23 Poporul acesta însă are o inimă dârză şi răzvrătită; se răscoală, şi pleacă, INIMĂ RĂZVRĂTITĂ. Marea şi valurile ascultau de marele suveran al universului, însă oamenii refuzau a I se supune. Locuitorii din Iuda s-au îndărătnicit în faţa voii lui Dumnezeu. Se răzvrătiseră împotriva legii lui Dumnezeu şi a slujirii Lui, şi de fapt L-au sfidat. 5:24 şi nu zic în inima lor: Să ne temem de Domnul, Dumnezeul nostru, care dă ploaie la vreme, ploaie timpurie şi târzie, şi ne păstrează săptămânile hotărâte pentru seceriş. NU ZIC. Nici cutremurătoarea grandoare a puterii lui Dumnezeu, aşa cum este ea desfăşurată în mare, nici bunătatea atrăgătoarea lucrărilor Sale, dezvăluită în binecuvântarea ploii, nu mişca pe Iuda spre o temere evlavioasă şi un respect sfânt. DĂ PLOAIE. Natura nu are o putere în ea însăşi care să acţioneze aparte de Creator (vezi 8T 259). Legile ei nu sunt auto-active. Neîncetat Dumnezeu este la lucru în natură prin ele. Ploaia este un dar din partea Marelui Binefăcător al omenirii (vezi Levitic 26,4). PLOAIE TIMPURIE. Această ploaie cădea toamna târziu. Ea reînviora pământul ars şi însetat şi făcea să încolţească sămânţa de curând semănată (vezi Vol. II, p. 108, 110). TÂRZIE. Ploaia aceasta, atât de necesară pentru maturizarea cerealelor, cădea primăvara, în martie sau la începutul lui aprilie, înainte de anotimpul secerişului (vezi Deuteronom 11,14; vezi Ioel 2,23). Rodnicia anului era strâns legată de regularitatea anotimpurilor de ploaie. SĂPTĂMÂNILE PENTRU SECERIŞ. Se poate să fie o referire la cele şapte săptămâni dintre Paşte şi ziua Cincizecimii (vezi Exod 23,16; 34,22; Numeri 28,26; Deuteronom 16,9.10). În general ploua puţin în timpul acestor săptămâni, şi recoltarea cerealelor se putea face fără întrerupere (vezi Geneza 8,22). Neobişnuita sosire a ploii în timpul seceratului grâului în zilele lui Samuel a adus spaimă în inima israeliţilor (1Samuel 12,17.19). Cele trei sărbători principale ale Israelului coincideau cu cele trei vremi de seceriş, Paştele la vremea secerişului orzului, ziua Cincizecimii sau sărbătoarea săptămânilor, la seceratul grâului, şi sărbătoarea corturilor la sfârşitul recoltării fructelor. 5:25 Din pricina nelegiuirilor voastre n-au loc aceste orânduiri, păcatele voastre vă lipsesc de aceste bunătăţi. ACESTE. Adică, binecuvântările amintite în v.24 (vezi cap. 3,3; 12,4). 5:26 Căci în poporul Meu sunt oameni răi; ei pândesc ca păsărarul care întinde laţuri, întind curse, şi prind oameni. EI PÂNDESC. Metafora este preluată din ocupaţia păsărarului. Păsărelele erau prinse cu laţuri întinse pe pământ (vezi Psalmi 91,3; 124,7; Proverbe 6,5). PRIND OAMENI. Prin planurile lor pline de răutate premeditată şi prin practicile lor înşelătoare aceşti oameni nelegiuiţi pândeau ca pradă pe cel nevinovat şi nebănuitor (vezi Mica 7,2). 5:27 Cum se umple o colivie de păsări, aşa se umplu casele lor prin vicleşug; aşa ajung ei puternici şi bogaţi. COLIVIE. O referire la colivia sau coşul de răchită în care erau aşezate păsărelele prinse (vezi Apocalips 18,2). VICLEŞUG. În mod vădit înţelesul este că, aşa cum colivia păsărarului este plină cu păsărelele pe care le-a prins, la fel casele oamenilor sunt pline cu lucruri dobândite prin vicleşug şi necinste. Ei se îmbogăţiseră prin înşelăciune şi prin excrocarea reciprocă în afaceri (vezi Psalmi 73,12). 5:28 Se îngraşă, lucesc de grăsime; întrec orice măsură în rău, nu apără pricina, pricina orfanului, ca să le meargă bine, nu fac dreptate celor lipsiţi. SE ÎNGRAŞĂ. Adică, au ajuns la prosperitate (Deuteronom 32,15; Psalmi 73,7; 92,14; Proverbe 28,25). ÎNTREC. Sau ,,Strălucesc”. Vezi Ieremia 2,33; Ezechiel 5,6,7. ORFANUL. Oamenii erau de o indiferenţă nesimţitoare faţă de obligaţiile lor sociale pentru cei aflaţi în lipsă (vezi Exod 22,22; Isaia 1,23; etc.). 5:29 Să nu pedepsesc Eu aceste lucruri, zice Domnul, să nu-Mi răzbun Eu pe un asemenea popor? PEDEPSE. Vezi v. 9, comp. Maleahi 3,5; Iacov 5,4. Vina cere plată. 5:30 Grozave lucruri, urâcioase lucruri se fac în ţară. GROZAVE LUCRURI. Sau ,,Minunate”. Ebr. Shammah, ,,grozav,” ,,înspăimântător.” Un lucru încremenitor şi înspăimântător ce se va întâmpla în ţară. Versetele 30 şi 31 rezumă motivele sorţii inevitabile care stă să se abată asupra Ierusalimului. Proorocii, preoţii şi poporul se uniseră la rele. 5:31 Prorocii prorocesc neadevăruri, preoţii stăpânesc cu ajutorul lor, şi poporului Meu îi plac aceste lucruri. Dar ce veţi face la urmă? PROOROCESC NEADEVĂRURI. Literal, ,,proorocesc minciuni.” CU AJUTORUL LOR. Literal, ,,potrivit îndemnului lor,” adică, după îndrumarea lor. Preoţii îşi îndeplineau slujbele ascultând de aceşti prooroci mincinoşi. Această subordonare a preoţilor faţă de prooroci mincinoşi este ilustrată în cap. 29,24-26. ÎI PLAC ACESTE LUCRURI. Fără îndoială aceasta explică succesul profeţilor mincinoşi şi al preoţilor. Ei se preocupau cu ceea ce măgulea inima oamenilor. Oamenii se rătăceau cu bună ştiinţă. LA URMĂ. Sau ,,Sfârşit”. Nelegiuirea unită a conducătorilor şi a poporului făcea de neînlăturat un ,,sfârşit.” Naţiunea era chemată să ia aminte la acest fapt. În vreme ce profeţii mincinoşi se gândeau numai la prosperitatea lor imediată şi prezentă, Ieremia era preocupat de soarta finală a naţiunii, în viitor. B COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 3 PK 414 9 COL 304 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: