38:6 Atunci ei au luat pe Ieremia, şi l-au aruncat în groapa lui Machia, fiul împăratului, care se afla în curtea temniţei, şi au pogorât în ea pe Ieremia cu funii. În groapă nu era apă, dar era noroi; şi Ieremia s-a afundat în noroi.
Groapa. Literal ,,puţ” sau ,,cisternă”. Malchia este probabil cel pomenit în v.1. Hamelech însemnează ,,împăratul”. Malchia era probabil ,,fiul împăratului” în sensul că era un membru al casei regale (vezi comentariul la cap. 36,26).
Nu era apă, dar era noroi. Fie apa din groapă se sfârşise din cauza asediului, fie acţiunea avea loc undeva în octombrie sau noiembrie, când puţină apă va mai fi rămas după sezonul uscat (vezi Vol. II, p. 110). În orice caz nu rămăsese pe fundul gropii decât un strat de noroi în putrezire. Evident, căpeteniile se temeau de efectul asupra poporului, dacă ar fi executat public pe Ieremia (vezi comentariul la v. 4, 5). De aceea profetul a fost slobozit în groapă pentru a rămâne acolo până ar fi murit de foame (v. 9). Este foarte posibil ca în Plângeri 3,53-55 Ieremia să se refere la timpul acesta de mizerie şi de suferinţă.