37:10 Şi chiar dacă aţi bate toată oastea Haldeilor, care se războiesc cu voi, chiar dacă n-ar mai rămâne din ei decât vreo câţiva oameni răniţi, tot s-ar ridica fiecare din cortul lui, şi ar arde cetatea aceasta cu foc.
Câţiva oameni răniţi. O figură grafică ilustrând certitudinea sorţii nenorocite a Ierusalimului. Având în vedere grabnica distrugere a Templului care se apropia, unii oameni drepţi din Ierusalim s-au hotărât să aşeze chivotul sfânt dincolo de posibilitatea de a fi ajuns de mâinile nemiloase ale oştirilor invadatoare (vezi comentariul la cap. 27,19). Interludiul prezent din asediul final în cursul căruia Babilonienii au ridicat temporar asediul pentru a preîntâmpina ameninţarea oştirilor ce înaintau din Egipt (vezi comentariul la cap. 32,2), a acordat acestor oameni evlavioşi ocazia necesară pentru a ascunde chivotul. Cu bocet şi tristeţe, ei au dus în taină chivotul într-o peşteră, unde este ,,încă ascuns. El n-a fost niciodată tulburat de când a fost tăinuit” (PK 453). Înăuntrul chivotului erau tablele de piatră, pe care scrisese Dumnezeu Cele Zece Porunci cu însuşi degetul Său (Deuteronom 10,1-5). Vezi EGW, material suplimentar la Exod 31,18.