34:7 pe când oastea împăratului Babilonului lupta împotriva Ierusalimului şi împotriva tuturor celorlalte cetăţi ale lui Iuda, împotriva Lachisului şi Azechei, căci acestea erau cetăţile, care mai rămăseseră din toate cetăţile întărite ale lui Iuda.
Lachiş. Cetatea aceasta este pomenită deoarece, în afară de Ierusalim, era una din fortificaţiile cele mai puternice ale lui Iuda (2Regi 18,13.14.17; 2Cronici 32,9), şi pentru că împreună cu Azeca au rezistat cel mai îndelungat timp lui Nebucadneţar. În 1935 şi 1938, 21 de scrisori scrise cu cerneală pe ostraca, sau cioburi de oale (vezi Vol. I, p. 123, 125; Vol. II, p. 97, 98), au fost descoperite în ruinele de la Lachiş. Câteva din acestea erau scrise de un anume Hoshiah, evident un ofiţer staţionat în apropiere, către Ioash comandantul Lachişului, înainte de invazia Babiloniană. Ele descoperă într-o manieră vie starea de nelinişte a ţării la vremea căderii lui Iuda. O scrisoare afirmă, ,,Să ştie (Domnul meu) că noi urmărim semnalele Lachişului, potrivit cu toate îndrumările pe care lea dat Domnul meu, pentru că nu putem vedea Azeca.” (W.F. Albright, trad, în J.B. Rutherford, Ancient Near Eastern Texts [Princetown University Press, 1950], p. 322). Vehemenţa cu care Lachişul a fost la scurt timp după aceea distrus este evidenţiată de faptul că cetatea a fost arsă atât de tare încât mare parte din construcţia din cărămidă a zidului cetăţii a căpătat o culoare roşie aprinsă. Aceste descoperiri de la Lachiş pot să oglindească severitatea distrugerii de care a avut parte Ierusalimul în acelaşi timp. Ruinele sunt aşa numite Tell-ed-duweir.
Azechei. Şi aceasta era una din ,,cetăţile de apărare” ale lui Iuda (2Cronici 11,5-12). Situl este acum numit Tell ez-Zakariyeh.