31:18 Aud pe Efraim bocindu-se: M-ai pedepsit, şi am fost pedepsit, ca un junc nedeprins la jug; întoarce-mă Tu, şi mă voi întoarce, căci Tu eşti Domnul, Dumnezeul meu!
Aud pe Efraim bocindu-se. Profetul privea înainte către un timp de pocăinţă, cel puţin din partea unora dintre exilaţi. În starea lor de pocăinţă israeliţii urmau să recunoască faptul că păcatele lor merită mustrarea lui Dumnezeu.
Ca un junc. După cum un animal încă neînvăţat ţine piept în zadar jugului, tot aşa Israel a aflat prin tristă experienţă că refuzul lor de a se pleca la voia lui Dumnezeu era ca şi cum ar fi dat înapoi cu piciorul ,,într-un ţepuş” (Fapte 9,5). Totuşi, când pocăinţa smerită a biruit inimile lor încăpăţânate, strigătul lor a fost, ,,Întoarce-mă Tu, şi mă voi întoarce, căci Tu eşti Domnul, Dumnezeul meu.”