20:2 Şi Paşhur a lovit pe prorocul Ieremia, şi l-a aruncat în temniţa cu butuci, care era la poarta de sus a lui Beniamin, în Casa Domnului.
Proorocul Ieremia. Aceasta este întâia dată când în carte numele şi titlul lui Ieremia apar împreună. Fără îndoială motivul este de a îndreptăţi îngrijorarea şi ocara suferite de Ieremia.
Butuci. Ebr. mahpeketh, ,,ceva ce constrângea la o poziţie strâmbă a capului”, adică un instrument de tortură care punea corpul în cea mai inconfortabilă şi mai chinuitoare poziţie. În această stare de suferinţă şi înjosire a petrecut Ieremia noaptea într-unul din locurile cele mai de vază a Ierusalimului, ,,poarta de sus a lui Beniamin”. Poarta aceasta era probabil aceeaşi cu Poarta Oilor (vezi cap. 37,13), deşi unii cred că butucii aceştia erau în alt loc, şi că poarta de sus a lui Beniamin era una din intrările în curtea Templului. Harta de la p. 490 arată cele două aşezări posibile.