Printable ModeIeremia, 2
|
2:1 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: CUVÂNTUL DOMNULUI. Această expresie introduce o serie de profeţii ce se extind de la cap. 2 până la cap. 6. Această serie este o privire retrospectivă asupra trecutului lui Israel, şi arată felul în care stările prezente sunt rezultatul greşelilor din trecut. Profeţia a fost dată în timpul primilor zece ani ai activităţii lui Ieremia (627/26 - c. 616 î.Hr.), după cum se vede în al XIII-lea an al lui Iosia (cap. 3,6; comp. cap. 1,9). 2:2 Du-te, şi strigă la urechile cetăţii Ierusalimului: Aşa vorbeşte Domnul: Mi-aduc aminte încă de dragostea pe care o aveai când erai tânără, de iubirea ta, când erai logodită, când Mă urmai în pustie, într-un pământ nesemănat. DU-TE ŞI STRIGĂ. Dacă Ieremia era în Anatot, acum i s-a poruncit să plece de acolo şi să se ducă la Ierusalim în vederea activităţii lui profetice. MI-ADUC AMINTE. Literal, ,,Îmi aduc aminte de tine” spre binele tău, sau în folosul tău (vezi Neemia 5,19). DRAGOSTEA PE CARE O AVEI CÂND ERAI TÂNĂRĂ. Sau ,,Bunătatea tinereţii tale”. Gramatical expresia poate însemna fie dragostea [credincioşia] lui Dumnezeu faţă de Israel, fie cea a lui Israel care răspunde fierbinţilor rugăminţi ale iubirii lui Dumnezeu. Printr-o figură poetică Dumnezeu este prezentat ca Îndrăgostitul iar Israel ca logodnica Lui. LOGODITĂ. Literal, ,,vremea logodnei,” sau ,,starea de a fi logodnică.” Starea de logodire era începutul istoriei ei. PĂMÂNT NEASEMĂNAT. Israel şi-a dovedit sinceritatea dragostei dând uitării confortul şi starea oarecum de siguranţă a Egiptului pentru a urma pe Dumnezeu într-o pustie stearpă. 2:3 Atunci Israel era închinat Domnului, era cele dintâi roade ale lui; toţi cei ce mâncau din ele se făceau vinovaţi şi venea nenorocirea peste ei, zice Domnul. ÎNCHINAT. Sau ,,Sfinţenie”. Sau ,,lucru sfânt”; vezi Deuteronom 7,6. CELE DINTÂI ROADE. Tabloul celor dintâi roade era ceva cunoscut pentru iudei (vezi Exod 23,19; Numeri 18,12.13). Israel era partea cea mai de preţ a secerişului, o parte dedicată lui Dumnezeu. SE FĂCEAU VINOVAŢI. Sau ,,Vor fi vinovaţi”. Nici unui neam păgân nu avea să i se îngăduie să mănânce sau să înghită pe Israel (Ieremia 10,25; 50,7; comp. Deuteronom 7,16). 2:4 Ascultaţi Cuvântul Domnului, casa lui Iacov, şi voi, toate familiile casei lui Israel! Verset ce nu a fost comentat. 2:5 Aşa vorbeşte Domnul: Ce nelegiuire au găsit părinţii voştri în Mine, de s-au depărtat de Mine, şi au mers după nimicuri şi au ajuns ei înşişi de nimic? CE NELEGIUIRE? Vezi Mica 6,34. Dumnezeu provoca pe Israel să arate că El fusese necredincios sau că El călcase legământul. De fapt, profetul întreabă, ,,Oare Domnul a dovedit vreo înşelăciune sau nu Şi-a ţinut vreuna din făgăduinţe? În ce dat El greş?” (vezi Deuteronom 32,4). Versetul acesta prezintă mişcătoarea cerinţă a unei iubiri jignite, conştientă de integritatea şi credincioşia ei. NIMICURI. Sau ,,Deşertăciune”. O referire la idolii lui Israel (Ieremia 10,15; 14,22; 16,19; comp. Deuteronom 32,21; 1Regi 16,13; 1Corinteni 8,4; vezi comentariul la Eclesiastul 1,2). Cândva Israel umblase după Dumnezeu; acum poporul se ţinea de lucruri deşarte. AU AJUNS EI ÎNŞIŞI DE NIMIC. Oamenii privesc la natura lucrului la care se închină (vezi Deuteronom 7,26; Romani 1,21-23; PP 306, 324, 335). 2:6 Ei n-au întrebat: Unde este Domnul, care ne-a scos din ţara Egiptului, care ne-a povăţuit prin pustie, printr-un pământ uscat şi plin de gropi, printr-un pământ unde domneşte seceta şi umbra morţii, printr-un pământ pe unde nimeni nu trece şi unde nu locuieşte nici un om? N-AU ÎNTREBAT. Sau ,,Nici nu au spus”. Oamenii erau josnic de nerecunoscători faţă de providenţialele eliberări şi faţă de grija binefăcătoare pe care Dumnezeu le revărsase cu mână largă asupra lor, şi acordau o mică preţuire Binefăcătorului lor. NE-A SCOS. Viaţa lui Israel ca naţiune începe cu marele act al eliberării. Eliberarea din sclavia egipteană este deseori amintită ca exemplul suprem al miraculoasei intervenţii a lui Dumnezeu în favoarea poporului Său (Exod 20,2; Deuteronom 7,8; Isaia 63,10–14; Osea 2,15; 11,1; 12,9.13; 13,4; Amos 2,10; Mica 6,4; etc.). PRIN PUSTIE. Ocrotirea de către Dumnezeu a unei aşa mari mulţimi de oameni faţă de primejdiile şi lipsurile din pustie constituie o uimitoare dovadă a atotputerniciei Lui, cum şi a bunătăţii şi purtării Lui de grijă (vezi Deuteronom 32,10). UMBRA MORŢII. Vezi comentariul la Psalmi 23,4. 2:7 V-am adus într-o ţară ca o livadă de pomi, ca să-i mâncaţi roadele şi bunătăţile; dar voi aţi venit, Mi-aţi spurcat ţara şi Mi-aţi prefăcut moştenirea într-o urâciune. ÎNTR-O ŢARĂ CA O LIVADĂ. Aceasta înseamnă ,,o ţară în care erau plantate vii şi pomi roditori,” în contrast cu ,,pustia” şi ,,pământul sterp” prin care trecuse Israel în drum spre Canaan. VOI. Schimbarea de la persoana a treia la a doua face ca aplicarea soliei să fie mai personală. MI-AŢI SPURCAT ŢARA. Vezi Levitic 25,23; Deuteronom 11,12; comp. Levitic 18,25, 27, 28; Numeri 35,34. 2:8 Preoţii n-au întrebat: Unde este Domnul? Păzitorii Legii nu M-au cunoscut, păstorii sufleteşti Mi-au fost necredincioşi, prorocii au prorocit prin Baal, şi au alergat după cei ce nu sunt de nici un ajutor. PREOŢII. Versetul acesta descrie vinovăţiile celor trei clase conducătoare preoţii, păcătoşii şi proorocii (vezi v. 26; Mica 3,11). PĂZITORII LEGII. Sau ,,Care mânuiesc Legea”. Preoţii trebuia să fie pe deplin cunoscători ai Legii (vezi comentariul la Deuteronom 31,9; Psalmi 19,7; Proverbe 3,1) şi să se explice poporului (Deuteronom 33,10; Maleahi 2,6.7). PĂSTORI. Această expresie desemnează pe conducătorii ce purtau răspunderea în teocraţia lui Israel, atât civilă cât şi religioasă (vezi Ieremia 3,15; 10,21; Ieremia 22,22; Ieremia 25,34–36; 1Regi 22,17; Isaia 44,28; Zaharia 10,3; 11,5). 2:9 De aceea, Mă voi mai certa cu voi, zice Domnul, şi Mă voi certa cu copiii copiilor voştri. CEARTA. Ebr. Rib, ,,a avea o dispută,” ,,a conduce un caz de judecată” (vezi Isaia 3,13; 57,16). Dumnezeu încă va urmări pe cale judecătorească şi Îşi va susţine învinuirile contra răzvrătitului Său popor. Cearta Lui va consta în revărsarea judecăţilor Sale asupra lor (vezi comentariul la Psalmi 74,22). 2:10 Treceţi în ostroavele Chitim, şi priviţi! Trimiteţi la Chedar, uitaţi-vă bine, şi vedeţi dacă s-a întâmplat acolo aşa ceva: TRECEŢI ÎN OSTROAVE. Sau ,,treceţi în insule,” sau ,,treceţi în ţinuturile de pe coastele mării.” Evreii erau îndemnaţi să-şi îndrepte privirea către alte neamuri şi să observe credincioşia acestor oameni faţă de dumnezeii păgâni şi să pună în contrast această credincioşie cu necredincioşia lor faţă de adevăratul Dumnezeu. CHITIM. Numele denotă aici pe greci în general (vezi comentariul la Geneza 10,4). CHEDAR. Unul din fiii lui Israel, care a ajuns strămoşul unui trib nomad ce trăia în Pustiul Arabiei (vezi comentariul la Geneza 25,13). VEDEŢI DACĂ S-A ÎNTÂMPLAT. Israeliţii dăduseră pe faţă dorinţa de a imita neamurile dimprejur (1Samuel 8,5.19.20), dar nu în ce priveşte credincioşia în religie. O sârguincioasă cercetare de la răsărit la apus nu ar putea da pe faţă un exemplu asemănător de necredincioşie. 2:11 şi-a schimbat vreodată un popor dumnezeii, măcar că ei nu sunt dumnezei? Dar poporul Meu şi-a schimbat Slava, cu ceva care nu este de nici un ajutor! ŞI-A SCHIMBAT VREODATĂ UN POPOR DUMNEZEII? Întrebarea atrage un răspuns negativ. Numai în cazuri cu totul deosebite un neam păgân îşi nesocotea religia lui strămoşească. Chiar şi azi mulţi aderenţi ai religiilor păgâne sunt mai credincioşi dumnezeilor lor decât sunt credincioşii creştini cu numele faţă de singurul Dumnezeu adevărat. MĂCAR CĂ EI NU SUNT DUMNEZEI. Expresia spune literal, ,,şi ei nu sunt dumnezei.” ,,Măcar că” se traduce conjuncţi ebraică şi nu trebuie luat ca un adverb de timp [în limba engleză are şi sensul de ,,încă”]. Dumnezeii neamurilor sunt ireali. Dumnezeii pe care se presupune că îi reprezintă idolul nu există. A SCHIMBAT SLAVA. Israel preschimbase ce era real cu ceva ireal şi dăduseră adevărul pentru minciună (vezi Psalmi 106,20; Romani 1,23). ,,Slava” era Dumnezeu, izvorul oricărei prosperităţi (vezi Deuteronom 10,21; 1Samuel 4,21; Psalmi 3,3). În alte locuri Dumnezeu este amintit ca ,,mărirea,” sau mai potrivit ,,mândria” lui Israel (Amos 8,7; Osea 5,5). Alte neamuri şi-ar fi putut uita dumnezeii lor falşi fără ca prin aceasta să sufere vreo pierdere. Dar Israel, uitând pe Dumnezeul lor, Iehova, a procedat nu numai contrar obiceiului altor neamuri, ci şi contrar glasului raţiunii. 2:12 Miraţi-vă de aşa ceva, ceruri, înfioraţi-vă de spaimă şi groază, zice Domnul. MIRAŢI-VĂ. Sau ,,Fiţi înmărmuriţi”. Nelegiuirea lui Israel este atât de oribilă încât profetul, în această pasionată personificare, cheamă însăşi cerurile să se înfricoşeze. 2:13 Căci poporul Meu a săvârşit un îndoit păcat: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri crăpate, care nu ţin apă. ÎNDOIT PĂCAT. Cele două păcate sau rele pot fi definite ca, 1) lepădarea a ceea ce este real, şi 2) adoptarea a ceea ce este ireal. În mod firesc cel dintâi a dus la cel de-al doilea. M-AU PĂRĂSIT. Acest ,,Mă” este accentuat în ebraică. APE VII. Adică ape curgătoare. Expresia ebraică tradusă astfel se întâlneşte în Geneza 26,19; Levitic 14,5, etc. Cu privire la această imagine compară cu Ieremia 17,13; Ioan 4,10; 7,37; 3T 467; PP 413. PUŢURI CRĂPATE. Totdeauna apa a fost ceva preţios în Orientul Apropiat. Oricine poseda un izvor îmbelşugat de apă dătătoare de viaţă ar fi fost un nebun să-l dea în schimbul unui puţ crăpat în care s-ar găsi apă stătută. 2:14 Este Israel un rob cumpărat, sau fiu de rob născut în casă? Atunci pentru ce a ajuns de pradă? ROB. Ebr. Ebed, care poate să denote sau un slujitor salariat sau o persoană în robie. Întrebarea profetului cere un răspuns negativ. Nu! Israel nu este un sclav. Israel este întâiul născut al lui Iehova (Exod 4,22). ROB NĂSCUT ÎN CASĂ. În general, sclavii se împărţeau în două clase, cei capturaţi în război sau cumpăraţi, şi cei născuţi şi crescuţi în casa stăpânului lor. Dumnezeu intenţionase ca Israel să stăpânească, nu să fie ţinut în servitute. PENTRU CE A AJUNS DE PRADĂ? Poporul nu avea motiv să învinuiască pe Dumnezeu fiindcă pierduseră libertatea. Nenorocirea era o urmare a propriei lui acţiuni (vezi v. 17). Oamenii nu trebuie să învinuiască pe Dumnezeu pentru propriile lor înfrângeri. Ei îşi fac sau îşi ruinează destinul prin propriile lor hotărâri. 2:15 Nişte pui de lei mugesc şi strigă împotriva lui, şi-i pustiesc ţara; cetăţile îi sunt arse şi fără locuitori. PUI DE LEI. Năvălitorii străini, numiţi în felul acesta din pricina cruzimii şi puterii lor (vezi Isaia 5,29.30). Adesea tiranii şi asupritorii sunt asemuiţi cu leii (Iov 4,10.11; Psalmi 58,6; Ezechiel 19,3.6; Naum 2,11.12; Ieremia 4,7; 50,17). 2:16 Chiar şi cei din Nof şi Tahpanes îţi vor zdrobi creştetul capului. NOF. Memphis, o veche cetate capitală a Egiptului Inferior (nordic), aproape la 16 mile sud de Cairo pe malul apusean al Nilului. Numele ebraic Nof sau Mof (Osea 9,6), era probabil o deformare a părţii de mijloc a numelui egiptean Mem-nefer. În asiriană oraşul era numit Mempi; sau Mimpi, din care a derivat numele grecesc de Memphis a fost centrul cultului Ptah. Pe vremea lui Ieremia, Memphis continua să fie una dintre cetăţile de frunte ale Egiptului, şi era renumită pentru populaţia ei cosmopolită. TAHPANES. De obicei identificat cu Dafnae, modernul Tell Defenneh, în Delta răsăriteană. Această cetate intră cu forţă în istoria fazei finale a activităţii lui Ieremia (cap. 43,7-10). Nof şi Tahpanes îi reprezintă aici pe egipteni care îi aduseseră pagube lui Iuda. 2:17 Nu ţi-ai făcut tu singur lucrul acesta pentru că ai părăsit pe Domnul, Dumnezeul tău, când te îndrepta pe calea cea bună? TU SINGUR. Vezi cap. 4,18; comp. Psalmi 107,17. Profetul evidenţiază adevărata cauză a nenorocirilor. Dumnezeu nu a uitat pe poporul Său; acesta a uitat pe Dumnezeu. El i-a adus pe adevărata cale a vieţii, dar ei au ales o altă cale. 2:18 Şi acum, ce cauţi să te duci în Egipt, să bei apa Nilului? Ce cauţi să te duci în Asiria, să bei apa râului? ŞI ACUM. Ebr. We’attah, o formulă obişnuită pentru a trage o concluzie din ceea ce s-a stabilit. ,,Acum” este din punct de vedere logic iar nu temporal. CE CAUŢI ÎN EGIPT? Sau ,,Calea Egiptului”. Profeţii de mai înainte condamnaseră încercarea de a obţine libertate de sub puterea Asiriei printr-o alianţă cu Egiptul (Isaia 30,1–7; 31,1–3; vezi Osea 7,11.16). Ieremia întreabă aici ,,Ce este de câştigat dintr-o asemenea alianţă?”. Tot atât de bine s-ar putea întreba azi un creştin, ,,Ce ai tu de făcut pe calea Egiptului?” – în păcatele sau plăcerile lui. APA NILULUI. Ebr. Sichor, de la egipteanul Shi-hor, însemnând ,,apele lui Hor,” o aglomerare de ape la hotarul răsăritean al Deltei. Nu se cunoaşte exact locul unde se găsea. RÂUL. Aici desigur este vorba despre Eufrat (vezi Geneza 31,21; Exod 23,31; vezi comentariul la Numeri 22,5). LXX vorbeşte de ,,râuri” ca şi cum ar include pe amândouă, Tigrul şi Eufratul. ,,Râul” este aici un simbol pentru puterea asiriană. 2:19 Tu singur te pedepseşti cu răutatea ta şi tu singur te loveşti cu necredincioşia ta, şi vei şti şi vei vedea ce rău şi amar este să părăseşti pe Domnul, Dumnezeu tău, şi să n-ai nici o frică de Mine, zice Domnul, Dumnezeul oştirilor. NECREDINCIOŞIA. Sau ,,Abateri”. Ebr. Meshubot, ,,apostazie,” ,,abateri,” ,,rătăcire,” un cuvânt întâlnit cel mai adesea în Ieremia. Dintre cele 12 apariţii ale acestui cuvânt în Vechiul Testament, 9 sunt în această carte (cap. 2,19; 3,6.8.11.12.22; 5,6; 8,5; 14,7). CE RĂU. Definit ca fiind dublu, 1) apostazie faţă de Dumnezeu, şi 2) indiferenţă faţă de Dumnezeu. 2:20 De mult ţi-ai sfărâmat jugul, ţi-ai rupt legăturile, şi ai zis: Nu mai vreau să slujesc ca un rob! Căci pe orice deal înalt şi sub orice copac verde, te-ai întins ca o curvă. ŢI-AI SFĂRÂMAT JUGUL. Sau ,,Am sfărâmat”. LXX şi Vulgata zic, ,,Tu ai sfărâmat jugul,” lucru care este mai corect privind folosirea persoanei a doua în restul versetului. Jugul şi legăturile se referă la disciplina şi călăuzirea Domnului (vezi cap. 5,5). NU MAI VREAU SĂ SLUJESC. Sau ,,Nu voi mai călca”. Literal, ,,Nu voi servi,” o traducere susţinută de LXX şi versiunea siriacă. O mică schimbare a unei litere dă traducerea, ,,Eu nu vreau să păcătuiesc.” Aceasta era preferată de învăţaţii evrei care se ocupau de ortografia ebraică, şi aşa se găseşte în Targumuri. Ideea pare a fi că Israel îşi declară independenţa şi îşi afirmă libertatea de a nu mai sluji lui Dumnezeu (vezi v. 31). ORICE DEAL ÎNALT. O desemnare a numeroaselor locuri sfinte unde se aduceau sacrificii lui Baal sau unde erau practicate ritualurile desfrânate pentru Aserah şi Astartea (vezi Deuteronom 12,2; 1Regi 14,23; 2Regi 16,4; 17,10; Isaia 57,5.7; Ieremia 3,6.13; 17,2; Ezechiel 6,13). TE-AI ÎNTINS. Sau ,,Umbli încoace şi încolo”. Ebr. Şa’ah, ,,a se întinde pe jos [ca o prostituată],” în neruşinatul adulter spiritual al idolatriei (vezi comentariul la Exod 34,15). 2:21 Te sădisem ca o vie minunată şi de cel mai bun soi: cum te-ai schimbat şi te-ai prefăcut într-o coardă de viţă sălbatică? O VIE MINUNATĂ. Sau ,,O viţă nobilă”. Ebr. Soreq. Un soi ales de viţă orientală ce făcea struguri de culoare roşie închis (vezi Deuteronom 32,32; Psalmi 80,8.9; Isaia 5,1–7; Osea 10,1). CUM? Perversitatea şi decăderea lui Israel nu erau ca urmare a unei neglijenţe din partea lui Dumnezeu, ci a propriei lor pervertiri. 2:22 Chiar dacă te-ai spăla cu silitră, chiar dacă ai da cu multă sodă, nelegiuirea ta tot ar rămâne scrisă înaintea Mea, zice Domnul, Dumnezeu. SPĂLA. Ebr. Kabas, ,,a curăţa” sau ,,a călca,” adică ,,a curăţi (veşmintele) şi a le face prin călcarea cu picioarele sau prin baterea (lor) în apă.” Auto-curăţirea şi ispăşirea de păcat este cu putinţă, deşi oamenii au probat-o în toate veacurile. SILISTRĂ. Un alcalin mineral, natron sau carbonat de sodiu, o depunere la anumite lacuri alcaline din Egipt. În vremurile vechi ea era adunată spre a face leşie pentru spălat (vezi Proverbe 25,20). Acest produs nu trebuie să fie confundat cu ceea ce este cunoscut acum sub numele de nitru, sau salpetru, care este nitrat de potasiu sau sodiu. SODĂ. Un alcalin vegetal, obţinut din arderea anumitor vegetale şi folosit la spălat. SCRISE. Literal, ,,pătate,” sau ,,mânjite” 2:23 Cum poţi să zici: Nu m-am spurcat, şi nu m-am dus după Baali? Priveşte-ţi urma paşilor în vale, şi vezi ce ai făcut, dromaderă iute la mers şi care baţi drumurile şi le încrucişezi! CUM POŢI SĂ ZICI? Această întrebare este ceva mai mult decât anticiparea profetului a unei posibile încercări a acestor păcătoşi de a se apăra. Se pare că locuitorii iudei au rostit de repetate ori această obiecţie (vezi v. 35). Întrucât Iosia reînviase cultul public prescris al lui Iehova, desigur că poporul se autosugestiona cu gândul că se închina adevăratului Dumnezeu, în ciuda faptului că idolatrele ritualuri păgâneşti încă mai continuau (vezi cap. 9,13.14). BAALI. Pluralul pentru Baal. Cuvântul este echivalentul ,,altor dumnezei” din cap. 1,16. ÎN VALE. Profetul îşi întărea învinuirile prin recurgerea la fapte. Probabil că Ieremia se referea la ticăloşiile care se săvârşeau în valea fiului lui Hinom la sud-est de Ierusalim (cap. 7,31.32; 19,2.6.13.14; 32,35). Pe sprânceana sudică a dealului ce domina această vale, Solomon ridicase o înălţime pentru Moloh, zeul lui Amon (vezi comentariul la 1Regi 11,7). Din timp în timp idolatrii împăraţi de mai târziu au reînviat îngrozitoarele ritualuri în acelaşi lor. Ahaz şi Manase şi-au trecut fiii prin foc (2Regi 16,3; 21,6; 2Cronici 28,3; 33,6). Pentru a pune capăt urâciunilor din această vale, bunul împărat Iosia a pângărit locul cu oase şi murdării (vezi 2Regi 23,10). DROMADERI. Ebr. Bikrah, ,,o cămilă tânără,” înfăţişată aici alergând încoace şi încolo cu dorinţa înfocată. Aşa este focul după idolatrie pe care îl dă pe faţă poporul Israel. 2:24 Măgăriţă sălbatică, deprinsă cu pustia, care gâfâie în aprinderea patimii ei, cine o va împiedica să-şi facă pofta? Toţi cei ce o caută n-au nevoie să se ostenească: o găsesc în luna ei. MĂGĂRIŢĂ SĂLBATICĂ. În zelul său Israel se aseamănă cu aceste fiinţe sălbatice, fără frâu (vezi Iov 24,5; 39,5). LUNA EI. Timpul împerecherii ei. 2:25 Nu te lăsa cu picioarele goale, nu-ţi usca gâtlejul de sete! Dar tu zici: Degeaba, nu! Căci iubesc dumnezeii străini, şi vreau să merg după ei. NU TE LĂSA CU PICIOARELE GOALE. Sau ,,Retrage-ţi piciorul”. Sensul pare a fi, ,,Încetează această nebunească alergare după idoli până ce picioarele nu-ţi sunt goale şi gâtul nu-ţi este ars de sete.” DEGEABA, NU. Sau ,,Nu e nici o nădejde”. Îndemnul nu este de nici un folos. Iuda este hotărât să meargă înainte pe calea lui păcătoasă. El consideră că a mers prea departe ca să mai dea înapoi. DUMNEZEI STRĂINI. Vezi Ieremia 3,13; Deuteronom 12,3; 32,16. 2:26 Cum rămâne uluit un hoţ când este prins, aşa de uluiţi vor rămâne cei din casa lui Israel, ei, împăraţii lor, căpeteniile lor, preoţii lor şi prorocii lor. AŞA DE ULUIŢI VOR RĂMÂNE CEI DIN CASA LUI ISRAEL. Sau ,,Casa lui Israel e ruşinată”. Mai corect, ,,Casa lui Israel va fi dată de ruşine. Timpul ebraic folosit aici poate fi socotit ca un trecut al certitudinii profetice. Un asemenea timp descrie un eveniment viitor ca un fapt împlinit, în chipul acesta accentuând temeinicia împlinirii. Mai poate fi aici şi un joc de cuvinte la cuvântul ,,ruşine” în limba ebraică ,,bosheth.” Bosheth era uneori folosit ca un nume de ocară pentru Baal (vezi Ieremia 11,13; Osea 9,10). Israel alesese mai degrabă să slujească ,,ruşinea” decât pe Iehova, şi răsplata nu putea fi altceva decât ajungerea de ruşine (vezi Ieremia 6,15; 8,9). ÎMPĂRAŢII LOR. Compară cu cele trei clase de conducători amintite în v. 8. 2:27 Ei zic lemnului: Tu eşti tatăl meu! Şi pietrei: Tu mi-ai dat viaţa! Căci ei Îmi întorc spatele şi nu se uită la Mine. Dar când sunt în nenorocire, zic: Scoală-Te şi scapă-ne! LEMNUL. Literal, ,,un pom,” sau ,,o bucată de lemn,” aici înfăţişând materialul din care este făcut un idol (vezi 1Samuel 40,20; 44,9; 45,20; Osea 4,12). TU EŞTI TATĂL MEU. Cât de cu totul stupid este să atribui crearea şi susţinerea vieţii unei bucăţi de lemn. Domnul pune deşertăciunea cultului idolatru în cea mai puternică lumină a lui pentru a pune în evidenţă abaterea nejustificată a lui Israel. PIATRĂ. Adică, un idol făcut din piatră (vezi Ieremia 3,9; Deuteronom 4,28; 28,36.64; 29,17; 2Regi 19,18; Ezechiel 20,32). CÂND SUNT ÎN NENOROCIRE. Comp. Psalmi 78,34; Isaia 26,16. Adesea nenorocirea aduce pe oameni la adevăratele simţăminte (vezi Osea 5,15). 2:28 Unde sunt dumnezeii tăi, pe care ţi i-ai făcut? Să se scoale ei, dacă pot să te scape în vremea nenorocirii! Căci câte cetăţi ai, atâţia dumnezei ai, Iuda! UNDE SUNT DUMNEZEII TĂI? Compară Deuteronom 32,37.38; vezi comentariul la Judecători 10,14. Insinuarea nu a fost făcută pentru a-şi bate joc de cei din Iuda, ci spre a trezi în aceştia conştiinţa grozavei lor apostazii şi a-i face să recunoască adevăratul izvor al ajutorului şi al nădejdii (vezi Isaia 43,11.25; 51,12). SĂ SE SCOALE. O aluzie la lipsa de viaţă şi de putere a acestor dumnezei (vezi Ieremia 10,15; Isaia 46,7). CÂTE CETĂŢI AI. Fiecare cetate îşi avea dumnezeu ei ocrotitor (vezi cap. 11,13). 2:29 Pentru ce vă certaţi cu Mine? Toţi Mi-aţi fost necredincioşi, zice Domnul. PENTRU CE VĂ CERTAŢI? Oamenii nu aveau nici un motiv să se plângă. Răzvrătirea lor era prea evidentă pentru a mai fi explicată. Cum mai puteau ei încerca să se îndreptăţească? Orice pretenţie la făgăduinţele mai dinainte ale lui Dumnezeu fusese pierdută prin nelegiuirile lor. 2:30 Degeaba v-am lovit copiii; n-au luat seama la certare; sabia voastră a mâncat pe prorocii voştri, ca un leu nimicitor. DEGEABA. Versetele 30-35 accentuează din nou gândul (v. 5) că, cu nici un chip, Dumnezeu nu poate fi blamat pentru răzvrătirea lui Israel. COPIII. Sau ,,Copiii voştri”. Aici este vorba de copiii sau locuitorii Iudeii. Cetăţile şi aşezările lui Iuda, erau uneori, şi poate şi în acest caz, prezentate ca înfăţişând pe mame, şi locuitorii din ele ca pe copii (vezi comentariul la Levitic 19,18; Ioel 3,4–6; Zaharia 9,13). PROOROCII VOŞTRI. Bărbaţii care fuseseră trimişi să le mustre cu asprime nebuniile şi să-i îndemne a-şi îndrepta căile (vezi 2Cronici 36,15.16; Neemia 9,26; Matei 23,29–31; Fapte 7,52). Culmea acestei furii contra idolilor solilor lui Dumnezeu a fost atinsă în jumătatea de secol a domniei lui Manase (2Regi 21,16). Isaia a fost unul dintre primii profeţi martiri care căzuseră (PK 382; EGW, Material Suplimentar la Isaia 1,1). 2:31 O, neam rău de oameni, uitaţi-vă bine la Cuvântul Domnului, care zice: Am fost Eu o pustie pentru Israel, sau o ţară plină de întuneric beznă? Pentru ce zice atunci poporul Meu: Suntem slobozi, nu voim să ne întoarcem la Tine? O PUSTIE. La fel ca în versetul 5 Dumnezeu îi provoacă pe oameni să spună ce nedreptate le-a facut care i-a determinat să-I întoarcă spatele. Le-a fost Dumnezeu un pamânt pustiu în care să nu găsească scăpare? Dimpotrivă, Dumnezeu a fost izvorul din care Iuda şi-a luat toate cele necesare vieţii. (vezi Deuteronom 32, 13. 14; Neemia 9, 15). SUNTEM SLOBOZI. Sau ,,Suntem domni”. Această expresie redă un singur cuvânt ebraic. Totuşi, e multă incertitudine cu privire la înţelesul exact al cuvântului tradus în chipul acesta. După tradiţia masoretică rădăcina este rud, ceea ce înseamnă ,,a hoinări” sau ,,a umbla bezmetic.” Expresia ar însemna în acest caz ,,o lepădare a autorităţii lui Dumnezeu” (vezi comentariul la v. 20) şi ar fi o afirmare a independenţei şi încumetării. De fapt oamenii ziceau, ,,Noi vrem să hoinărim în voie. Vrem să facem ce ne place. Noi ne suntem stăpâni (domni), şi nu vrem să ţinem seama de legi, fie ele omeneşti sau dumnezeieşti.” Însă rădăcina ar putea fi radad şi nu rud, în care caz ideea exprimată ar însemna, ,,noi suntem subjugaţi.” LXX zice, ,,noi nu vom fi stăpâniţi.” Unul din manuscrisele LXX zice, ,,noi nu vom fi înrobiţi.” Traducerea grecească Aquilla, ca şi Vulgata, sprijină exprimarea ,,noi ne răzvrătim.” 2:32 Îşi uită fata podoabele, sau mireasa brâul? Dar poporul Meu M-a uitat de zile fără număr. BRÂUL. Sau ,,Podoaba”. În mod firesc s-ar putea aştepta ca o mireasă să ţină cu drag la podoabele care-i amintesc de căsătoria ei. M-A UITAT. Iuda a făcut ceva mai rău decât să-şi fi uitat podoabele din afară care aminteau de căsătoria ei. Ea şi-a uitat soţul (vezi cap. 3,14). 2:33 Ce bine ştii să-ţi întocmeşti căile când este vorba să cauţi ce iubeşti! Chiar şi la nelegiuire te deprinzi. CE BINE ŞTII SĂ-ŢI ÎNTOCMEŞTI CĂILE! Sau ,,Pentru ce te găteşti?”. Iuda este înfăţişată ca înfrumuseţându-se şi împodobindu-se ca o desfrânată cu scopul de a umbla după legături ilicite cu neamuri străine şi cu dumnezeii lor, în timp ce Dumnezeu, adevărata lor slavă, este dat uitării. ŞI LA NELEGIUIRE. Sau ,,Ai învăţat pe cele nelegiuite”. Adică femeile nelegiuite, după cum este indicat de pluralul feminin din ebraică. Iuda ajunsese atât de decăzută încât chiar şi femeile cele mai stricate puteau să înveţe de la ea. Nelegiuirea poporului ales al lui Dumnezeu nu numai că întărea pe păgâni în idolatria lor dar îi şi învăţa noi căi de a o practica. 2:34 Până şi pe poalele hainei tale se află sângele sărmanilor nevinovaţi, pe care nu i-ai prins făcând nici o spargere. SĂRMANII NEVINOVAŢI. Printre aceştia fără îndoială erau cei care suferiseră din cauza relei împărţiri a dreptăţii (Ieremia 7,6; 19,4; 22,3.17; Mica 3,10), copiii care fuseseră jertfiţi lui Moloh, cum şi profeţii şi alţi martori ucişi, îndeosebi în timpul domniei lui Manase (vezi Ieremia 2,30; 2Regi 21,16; 24,3.4). NU I-AI PRINS. Sau ,,Nu i-am găsit”. Textul ebraic poate fi tradus fie la persoana întâi singular, fie la persoana a doua singular feminin. FĂCÂND NICI O SPARGERE. Ebr. Machtereth, înseamnă spargere [a unei case]” în timpul nopţii. Întreaga idee ar putea fi tradusă, ,,Nu i-am găsit (prins) în timp ce săvârşeau o spargere a unei case în timpul nopţii.” Această traducere aduce ideea că nevinovaţii care fuseseră omorâţi, nu fuseseră găsiţi vinovaţi (vezi v. 30). Dacă cei omorâţi ar fi fost vinovaţi de vreo crimă serioasă, cum ar fi fost ,,spargerea unei case noaptea,” legea nu l-ar fi învinuit de crimă pe cineva care i-ar fi lovit prinzându-i asupra faptului (vezi comentariul la Exod 22,2). Însă martirii aceştia erau ,,sărmani nevinovaţi,” nu criminali. După KJV întregul pasaj lasă a se înţelege că vina era atât de făţişă şi vădită încât Dumnezeu nici nu mai avea nevoie să o demonstreze. 2:35 Şi cu toate acestea, tu zici: Da, sunt nevinovat! Să se întoarcă acum mânia Lui de la mine! Iată, Mă voi certa cu tine, pentru că zici: N-am păcătuit! SUNT NEVINOVAT. Poporul întreg părea a nu-şi da seama de vină. Se poate că poporul se mângâia cu gândul că, deşi se afundase adânc în timpul domniei lui Manase, reforma exterioară a lui Iosia îndepărtase mânia lui Dumnezeu, care-i ameninţa (2Regi 22,17). MĂ VOI CERTA. Sau ,,Voi pleda”. Şi anume cu intenţia de a pedepsi. 2:36 Pentru ce atâta grabă ca să-ţi schimbi drumul? Din Egipt îţi va veni ruşinea, cum ţi-a venit şi din Asiria! PENTRU CE ATÂTA GRABĂ? Sau ,,Pentru ce alergi încoace şi încolo?”. Adică, de ce era naţiunea într-o aşa grabă ca să-şi schimbe atitudinea şi să-şi schimbe alianţa? DIN EGIPT ÎŢI VA VENI RUŞINEA. Spre dezonoarea şi ruşinea sa, Ahaz a încheiat alianţa cu împăratul Asiriei (vezi 2Regi 16,10; 2Cronici 28,16–21). Profetul prezisese că o alianţă cu Egiptul va aduce o ocară şi o tulburare asemănătoare. Prezicerea s-a împlinit în mod literal în timpul domniei lui Zedechia (Ieremia 37,5-10). 2:37 Tot de-acolo vei ieşi, cu mâinile pe cap; căci Domnul leapădă pe aceia în care te încrezi, şi nu vei izbuti cu ei. DE ACOLO. Adică, din Egipt. ÎN CARE TE ÎNCREZI. Adică cei în care Iuda se încrezuse şi îşi pusese nădejdea.COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 6 PP 377 13 CH 300; CW 102; Ed 83; FE 168, 422; GC 478; PK 233; PP 413; 3T 467, 474; 4T 625; 5T 63, 519; 6T 164; 7T 150, 204, 276 21 AA 15; COL 290; PK 19 34 EW 76, 234; LS 206; TM 262; 1T 138, 219, 314, 511; 2T 47, 256, 361, 483, 506; 3T 192, 209, 243, 443; 4T 239, 392, 514, 646; 5T 11, 190, 234, 288, 662; 6T 144; 8T 155 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: