14:12 Căci, chiar dacă vor posti, tot nu le voi asculta rugăciunile, şi chiar dacă vor aduce arderi de tot şi jertfe de mâncare, nu le voi primi; ci vreau să-i nimicesc cu sabia, cu foametea şi cu ciuma.
Nu le voi primi. Această afirmaţie a fost înţeleasă ca şi cum ar însemna că aceste posturi şi jertfe erau pur superficiale, ceremonii lipsite de spiritul sincer al adevăratei închinări (vezi Isaia 1,10-15), şi deci neputând a fi primite de Dumnezeu. Totuşi, pasajul acesta ar putea să însemne că posturile şi jertfele lor, deşi într-o măsură sinceră, au venit prea târziu pentru a mai abate pedeapsa divină.
Cu sabia. Într-o foarte mare măsură istoria neamului omenesc a demonstrat consecinţele urgiilor războiului, încât sabia, foametea şi ciuma au ajuns o treime a răului proverbială (vezi cap. 21,9).