10:13 La tunetul Lui, urlă apele în ceruri; El ridică norii de la marginile pământului, dă naştere fulgerelor şi ploii, şi scoate vântul din cămările Lui.
La tunetul lui. Activitatea continuă a lui Dumnezeu este înfăţişată prin fenomenele naturii (vezi Amos 5,8; 9,5.6). Psalmistul vede chiar şi în furtuna însoţită de tunete o desfăşurare a puterii maiestuoase a lui Dumnezeu. El denumeşte tunetul, vocea lui Dumnezeu (vezi comentariul la Psalmi 29,3).
Urlă apele. Ebr. hamon, ,,freamăt”, ,,tumult” şi deci ,,mulţime” sau ,,îmbulzeală”. Norii. Ebr. nesi’im, definit ca ,,ceaţă umedă”, folosit în sensul acesta numai aici, în Ieremia 51,16 şi Psalmi 135,7 care în mare măsură sunt paralele şi in Proverbe 25,14. Dă naştere fulgerelor şi ploii. Literal, ,,pentru ploaie”.