1:6 Eu am răspuns: Ah! Doamne Dumnezeule, vezi că eu nu ştiu să vorbesc, căci sunt un copil.
AH! DOAMNE, DUMNEZEULE! Literal ,,Vai! Doamne, Iehova! (vezi Vol. I, p. 35, 170-173). Tânărul s-a tras îngrozit înapoi de la gândul de a fi profet. L-a cuprins un simţământ al nevredniciei, şi fiinţa sa s-a dat în spate de la o sarcină în care el ar fi ieşit din mersul obişnuit al semenilor din generaţia sa. După cum este evident şi din amara lui tânguire din timpul activităţii lui de mai târziu (cap. 15,10) el se temea de duşmănia oamenilor.
EU NU ŞTIU SĂ VORBESC. Sau ,,Nu pot să vorbesc”. Ieremia obiecta că îi lipseşte elocvenţa care să-l califice pentru slujba profetică. Un profet trebuia să vorbească atât oamenilor mari cât şi mulţimilor. Cum ar putea el, lipsit de talentul oratoric, să câştige atenţia oamenilor sau să-i câştige la Dumnezeu (vezi Exod 3,11; 4,10)? El simţea că n-ar putea să-şi înveşmânteze soliile într-un limbaj potrivit.
COPIL. Ebr. na’ar, ,,un tânăr” (vezi Geneza 41,12; Exod 33,11). Judecând după lungimea activităţii sale, se pare că Ieremia să fi fost sub 25 de ani, poate numai de 18 sau 20 de ani. Na’ar este folosit în alte părţi pentru a însemna adulţi tineri (vezi Geneza 41,12; 1Regi 3,7).