5:19 Fraţilor, dacă s-a rătăcit vreunul dintre voi de la adevăr, şi-l întoarce un altul,
Fraţilor, dacă … vreunul. Iacov îşi încheie epistola sa plină de avertizări şi învăţături arătându-şi preocuparea pentru mântuirea fiecăruia dintre cititori. Firul care străbate epistola lui Iacov este grija lui duioasă pentru binele veşnic al preaiubiţilor săi fraţi (vezi cap. 1,2; 2,1; 3,1.10; 4,11; 5,7.10.12).
Rătăcit. Gr. planao, ,,a apuca pe o cale greşită”, ,,a se abate”. Membrii bisericii pot ,,rătăci” îmbrăţişând rătăcirea sau părăsind principiile purtării creştine şi adoptând astfel practici păcătoase. Ei pot fi duşi pe căi greşite de diferite ispite care apelează la nevoile fundamental umane (vezi comentariul de la cap. 1,14.15).
Adevăr. Adică modelul de viaţă şi de gândire, aşa cum a fost descoperit în Domnul Isus Hristos (vezi Ioan 14,6; vezi comentariul de la Ioan 8,32).
Întoarce. Gr. epistrepho, ,,a face să se întoarcă”, ,,a aduce înapoi”. Efortul de a-l convinge pe fratele căzut să vină înapoi nu e doar răspunderea prezbiterilor, ci a fiecărui creştin. Prin momentele emoţionante în care membrii îşi mărturisesc greşelile ,,unii altora” şi prin rugăciunea unul pentru altul (vezi comentariul de la v. 16), multe ceasuri întunecoase de slăbiciune şi îndoială pot fi făcute luminoase prin nădejde şi tărie. Nimeni nu trăieşte pentru sine, şi toţi oamenii au uneori nevoie de ajutorul unui frate care le poate împărtăşi problemele şi le poate inspira curaj.