2:8 Dacă împliniţi Legea împărătească, potrivit Scripturii: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi, bine faceţi.
Dacă. Literal, ,,dacă într-adevăr”.
Împliniţi. Gr. teleo, ,,a aduce la îndeplinire”, ,,a săvârşi perfect”. Teleo e mai puternic decât tereo (v. 10). Compară pleroo, ,,a împlini”, din Matei 5,18, care este folosit cu sensul de ,,a umple până la vârf”.
Împărătească. Gr. basilikos, ,,aparţinând unui rege”, deci ,,principal”, ,,suprem”. Aşadar ,,Legea împărătească” poate însemna fie o lege dată de un împărat, aici Împăratul cerului, fie o lege supremă. Legea iubirii este principiul suprem pe care se bazează toate celelalte legi sfinte. ,,Legea împărătească”, Decalogul, care mai este numită şi ,,legea desăvârşită” (vezi comentariul de la Iacov 1,25; compară cu GC 466), este bazată pe acest principiu.
Scripturii. Gr. graphe, literal, ,,scriere”. În Scripturi se găseşte regula vieţuirii creştine. Iacov, la fel ca scriitorii Noului Testament, foloseşte termenul graphe făcând referire la Vechiul Testament (vezi comentariul de la 2 Timotei 3,16). Porunca ,,să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi” apare pentru prima dată în Leviticul 19,18 şi este susţinută şi întărită de Domnul Hristos (vezi comentariul de la Matei 5,43; 19,16–19; 22,37–40; Luca 10,27–29; Ioan 13,34).
Bine faceţi. Creştinul care împlineşte în viaţa sa această lege desăvârşită se bucură de aprobarea divină. Dar porunca aceasta face referire atât la cel sărac, cât şi la cel bogat, deoarece amândoi sunt ,,aproapele” şi ar trebui să fie consideraţi egali. Dacă îi iubeşti numai pe ,,bogaţi” ca ,,pe tine”, nu împlineşti legea.