2:4 Nu faceţi voi oare o deosebire în voi înşivă, şi nu vă faceţi voi judecători cu gânduri rele?
Deosebire. [,,Părtinire”, KJV]. Gr. diakrino, ,,a face deosebire”, ,,a diferenţia” (vezi comentariul de la cap. 1,6). O asemenea părtinire este o dovadă a necunoaşterii învăţăturilor clare ale Domnului cu privire la smerenie şi slujire. Prin această părtinire, bogatul şi săracul fiind trataţi atât de diferit, membrii bisericii tăgăduiesc prin faptele pretenţia că ascultă de umilul Isus (vezi comentariul de la cap. 2,1). Manifestând parţialitate, un asemenea creştin arată că este nehotărât (cap. 1,8), ezitând între Dumnezeu şi lume.
Gânduri. Gr. dialogismois, ,,raţionamente”. Apostolul îi numeşte pe cei părtinitori ,,judecători”, deoarece prin purtarea lor şi-au exprimat judecata. I-au judecat pe bogaţi şi pe săraci după principii necreştine. Deosebirea făcută între bogaţi şi săraci este întemeiată pe un fals simţ al valorilor – norma folosită de obicei de ,,lume” (vezi cap. 1,27). Pentru un adevărat creştin săracul este la fel de valoros ca şi bogatul, Golgota dând aceeaşi valoare tuturor.