9:2 Poporul, care umbla în întuneric, vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii răsare o lumină.
O mare lumină. Poporului din Galileea, care trăia într-un întuneric aşa de nepătruns, urma să-i răsară deodată o mare lumină (vezi Ioan 1,4-9). Mintea profetului a fost îndreptată în viitor către venirea Mântuitorului lumii. Cuvintele acestea şi-au avut împlinirea la începutul lucrării publice a lui Hristos în Galileea (vezi comentariul la Matei 4,12-16). De la vremea captivităţii celor zece seminţii în 723/722, Galileea a fost în întuneric în mod literal – supusă puterilor străine şi lipsită şi de lucrarea preoţilor şi profeţilor – până la venirea lui Mesia.