9:17 De aceea nici Domnul n-ar putea să se bucure de tinerii lor, nici să aibă milă de orfanii şi văduvele lor, căci toţi sunt nişte nelegiuiţi şi nişte răi, şi toate gurile lor spun mişelii. Cu toate acestea, mânia Lui nu se potoleşte, şi mâna Lui este tot întinsă.
N-ar putea să se bucure. Sulul 1QIsa de la Marea Moartă zice ,,să nu aibă milă”, care pare să fie mai în armonie cu contextul.
Nelegiuiţi [KJV: ,,Făţarnici”]. Vezi comentariul la Matei 6,2; 7,5; 23,3.13. Când Israel a căzut, poporul se dedase cu totul la rele. Ei încă mai aveau o formă de evlavie, dar se bucurau pe faţă de nelegiuire. Toate clasele erau implicate în aceasta şi de aceea toate clasele urmau să sufere, de la tânăr la bătrân. Nelegiuirea ajungând atât de departe, justiţia cerea revărsarea judecăţilor.