7:4 şi spune-i: Ia seama şi fii liniştit; nu te teme de nimic, şi să nu ţi se înmoaie inima, din pricina acestor două cozi de tăciuni care fumegă: din pricina mâniei lui Reţin şi a Siriei, şi din pricina fiului lui Remalia!
Fii liniştit, nu te teme. Având ajutorul Domnului cerului, nu era nevoie să se teamă. Dar regele a refuzat să se încreadă în Dumnezeu, şi ca urmare a dat frâu liber disperării când a fost confruntat de împrejurări cărora nu ştia să le facă faţă.
Acestor două cozi. O expresie de dispreţ. Regatele la suprafaţă viguroase, dar de fapt epuizate, al lui Israel şi al Siriei, ş1Regi i lor, nu erau decât rămăşiţele aproape stinse şi fumegânde ale unor tăciuni. Încă o pâlpâire şi ele aveau să se stingă de tot. Dumnezeul cerului prezicea acum soarta lor nenorocită pentru ca Ahaz să poată urma o politică inteligentă în ce le priveşte. Ceea ce trebuia să ia în considerare Ahaz era puterea ascendentă a Asiriei, nu regatele stinse Siria şi Israel. În cursul următorilor 40 sau 50 de ani, Iuda urma să fie aproape înghiţită de Asiria, şi cu toate acestea politica lui Ahaz dădea ajutor asirienilor să-şi împlinească în mod inevitabil planurile.