7:3 Atunci Domnul a zis lui Isaia: Ieşi înaintea lui Ahaz, tu şi fiul tău Şear-Iaşub, la capătul canalului de apă al iazului de sus, pe drumul care duce la ogorul înălbitorului,
Ieşi. Cu toate că Ahaz era un rege păcătos, Domnul nu are de gând să îngăduie ca dinastia lui David să se stingă (vezi Geneza 49,10; 2Samuel 7,12, 13). De aceea, Isaia a fost trimis la rege ca să-l informeze de planul Domnului de a ocroti regatul lui Iuda şi de a-i înfrânge invadatorii.
Şear-Iaşub. Literal: ,,[o] rămăşiţă [se va] întoarce”. Isaia şi copiii lui erau rânduiţi de Dumnezeu ca semne pentru popor (cap. 8,18). La fel stau lucrurile şi cu contemporanul lui Isaia, Osea, ai cărui copii purtau şi ei nume cu semnificaţie (Osea 1,4-9). Isaia a ţinut în mod constant înaintea poporului solia aceasta a întoarcerii rămăşiţei (capitolele 4,2.3; 10,21; etc.).
Al iazului de sus. Aprovizionarea cu apă a cetăţii era totdeauna importantă pe timp de asediu. ,,Iazul de sus” a fost identificat ca fiind izvorul de sus Ghihon, cunoscut ca Izvorul Sf. Maria sau Fântâna Fecioarei (vezi Ierusalimul în perioada israelită). Era aşezat în valea Chedron pe partea de răsărit a Ofelului şi la sud de Templu. Chiar de la Ghihon a făcut Ezechia mai târziu vestitul său apeduct, tunelul Siloam (2Regi 20,20; 2Cronici 32,30), care aducea apa la scăldătoarea Siloam din interiorul cetăţii. Pe vremea lui Ahaz această sursă de apă ar fi fost în afara cetăţii pe timp de asediu, şi fără îndoială că încă de pe atunci s-au construit planuri pentru ca apa să poată fi adusă în cetate şi refuzată unui vrăjmaş din exterior.