49:12 Iată-i că vin de departe, unii de la miază noapte şi de la apus, iar alţii din ţara Sinim.
De departe. Din toate ţările exilaţii lui Israel se vor înapoia în patria lor, iar de la capetele pământului oamenii vor veni la adevărata lumină (vezi comentariul la v. 11; vezi cap. 56,6-8).
Sinim. O ţară după cât se pare la sud sau răsărit de Iuda, întrucât nordul şi apusul fuseseră deja amintite, şi probabil foarte depărtată. Din diferitele încercări de a identifica ,,ţara Sinim”, nici una nu este concludentă. Interpretarea tradiţională, că se referă la China, este întemeiată pe o presupusă asemănare între ebr. Sinim, ,,Sinim” şi Ch’in, o dinastie care a domnit în China în ultima parte a secolului al III-lea î.Hr. În vremuri foarte vechi China a avut legături comerciale cu ţările din apus. Porţelanuri cu inscripţii chineze s-au găsit în vechea Teba din Egipt. Iudei persani par să fi avut şi ei legături cu comercianţii de mătase din China. Totuşi, nu sunt dovezi de întrebuinţare a lui Sinim, sau a lui Ch’in pentru o denumire a Chinei decât la sute de ani după timpul lui Isaia. Din cauza acestei lipse de dovezi istorice pentru China ca ţara intenţionată, unii învăţaţi au sugerat exprimarea Sewen[im] sau Syene (Aswan) în Egiptul Superior. Folosirea aramaică tinde să confirme sugestia aceasta. Sulul 1QIsa de la Marea Moartă spune Sewenyyim, care de asemenea favorizează identificarea cu Siene. LXX citeşte ,,Persia”. Alte identificări propuse sunt Sinai, în Deşertul Sin (Exod 16,1), Fenicia, şi Deşertul Arab nordic.