44:1 Ascultă acum, Iacove, robul Meu, Israele, pe care te-am ales!
Israel, pe care te-am ales. Vezi comentariul la cap. 43,10. După ce Şi-a mustrat poporul pentru păcatele sale (cap. 43,22-28), Domnul rosteşte acum cuvinte de mângâiere şi curaj. Ei trebuie să şi-L amintească drept Cel care i-a ales şi îi iubeşte, care are milă de ei şi-i izbăveşte.
44:2 Aşa vorbeşte Domnul, care te-a făcut şi întocmit, şi care de la naşterea ta este sprijinul tău: Nu te teme de nimic, robul Meu Iacov, Israelul Meu, pe care l-am ales.
Israelul. În ebr. Jesurun. Un nume poetic pentru Israel însemnând ,,cel drept” (vezi comentariul la Deuteronom 32,15). Dumnezeu îi reaminteşte lui Israel că El l-a ales pentru a fi ,,un neam sfânt” şi pentru a asculta de glasul Lui (Exod 19,5,6).
44:3 Căci voi turna ape peste pământul însetat şi râuri pe pământul uscat; voi turna Duhul Meu peste sămânţa ta, şi binecuvântarea Mea peste odraslele tale,
Însetat. Prima parte a versetului este simbolică, fiind explicată în a doua parte. Revărsarea Duhului Sfânt al lui Dumnezeu este comparată cu ploile reînviorătoare (Ioel 2,23.28.29). Cei ,,însetaţi” sunt cei care însetează după Dumnezeu şi după dreptatea Lui (Psalmi 42,1.2; Matei 5,6; Ioan 4,13.14).
44:4 şi vor răsări ca firele de iarbă între ape, ca sălciile lângă pâraiele de apă.
Ca sălciile. Oamenilor asupra cărora a fost revărsat Duhul lui Dumnezeu le va merge bine ca unor copaci pe malurile apelor curgătoare (vezi Psalmi 1,3; Ieremia 17,8; Ezechiel 47,12).
44:5 Unul va zice: Eu sunt al Domnului! Altul se va numi cu numele lui Iacov; iar altul va scrie cu mâna lui: Al Domnului sunt! Şi va fi cinstit cu numele lui Israel.
Verset ce nu a fost comentat.
44:6 Aşa vorbeşte Domnul, Împăratul lui Israel şi Răscumpărătorul lui, Domnul oştirilor: Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă, şi afară de Mine, nu este alt Dumnezeu.
Împăratul lui Israel. Aici sunt prezentate câteva din cele mai impresionante atribute ale lui Dumnezeu: El este: 1) Domnul, 2) Împăratul lui Israel, 3) Mântuitorul lui Israel, 4) Comandantul oştilor cereşti, 5) Cel Veşnic, ,,cel dintâi” şi ,,Cel de pe urmă” şi 6) singurul Dumnezeu adevărat. În versetele 9-20 Isaia Îl înfăţişează pe Dumnezeu în contrast cu idolii.
44:7 Cine a făcut prorocii ca Mine (să spună şi să-Mi dovedească!), de când am făcut pe oameni din vremurile străvechi? Să vestească viitorul şi ce are să se întâmple!
Cine... ca Mine? Sau ,,Cine este ca Mine?”. Dumnezeu este cel care porunceşte şi dispune de treburile pământului; El este Cel care cunoaşte trecutul şi vesteşte viitorul. El este Cel care l-a rânduit pe Israel să fie un popor drept şi veşnic. În toate acestea se află dovada că El este adevăratul Dumnezeu; idolii nu pot face ceea ce a făcut El (vezi comentariul la cap. 41,21-26).
De când am făcut. Printr-o rearanjare a textului ebraic al propoziţiei acesteia şi al celei următoare, RSV zice: ,,Cine a vestit din vechime cele ce vor veni?” Nu este o alterare fundamentală a ideii.
44:8 Nu vă temeţi, şi nu tremuraţi; căci nu ţi-am vestit şi nu ţi-am spus Eu de mult lucrul acesta? Voi Îmi sunteţi martori! Este oare un alt Dumnezeu afară de Mine? Nu este altă Stâncă, nu cunosc alta!
Nu vă temeţi. Vezi comentariul la cap. 41,10.
Altă Stâncă. Literal ,,nici o altă Stâncă”; Ebr. sur, un termen biblic uzual pentru Dumnezeu, care denotă însuşirile Sale veşnice şi tăria Lui (vezi Deuteronom 32,4; 2Samuel 22,3; 23,3; Psalmi 18,2; comp. Isaia 26,4). Israel nu are de ce să se teamă avându-L pe Dumnezeu ca tărie şi apărare a lui.
44:9 Cei ce fac idoli, toţi sunt deşertăciune, şi cele mai frumoase lucrări ale lor nu slujesc la nimic. Ele însele mărturisesc lucrul acesta: n-au nici vedere, nici pricepere, tocmai ca să rămână de ruşine.
Deşertăciune. Ebr. tohu ,,nimicnicie”, ,,goliciune” (vezi comentariul la Geneza 1,2; Isaia 41,29). Cele mai frumoase lucrări. Adică, lucruri cu care se delectau, îndeosebi legate de închinarea la idoli. Ele însele mărturisesc. Idolii orbi şi lipsiţi de simţuri dau o mărturie elocventă despre faptul că ei sunt orbi şi nu ştiu nimic.
44:10 Cine este acela care să fi făcut un dumnezeu, sau să fi turnat un idol, şi să nu fi tras nici un folos din el?
Verset ce nu a fost comentat.
44:11 Iată, toţi închinătorii lor vor rămâne de ruşine, căci înşişi meşterii lor nu sunt decât oameni; să se strângă cu toţii, să se înfăţişeze, şi tot vor tremura cu toţii şi vor fi acoperiţi de ruşine.
Verset ce nu a fost comentat.
44:12 Fierarul face o secure, lucrează cu cărbuni, şi o făţuieşte şi-i dă un chip cu lovituri de ciocan, şi o lucrează cu puterea braţului; dar dacă-i este foame, este fără vlagă; dacă nu bea apă, este sleit de puteri.
Verset ce nu a fost comentat.
44:13 Lemnarul întinde sfoara, face o trăsătură cu creionul, făţuieşte lemnul cu o rindea, şi-i înseamnă mărimea cu compasul; face un chip de om, un frumos chip omenesc, ca să locuiască într-o casă.
Verset ce nu a fost comentat.
44:14 Îşi taie cedri, goruni şi stejari, pe care şi-i alege dintre copacii din pădure. Sădeşte brazi, şi ploaia îi face să crească.
Ploaia. Oamenii pot semăna sămânţa din care răsare copacul, dar numai Dumnezeu îl poate face să crească. Fără puterea lui Dumnezeu n-ar exista nici un copac din care să se cioplească un idol.
44:15 Copacii aceştia slujesc omului pentru ars, el îi ia şi se încălzeşte cu ei. Îi pune pe foc, ca să coacă pâine, şi tot din ei face şi un dumnezeu căruia i se închină, îşi face din ei un idol, şi îngenunchiază înaintea lui!
Face şi un dumnezeu. Este o chestiune de pură întâmplare care bucată de lemn este folosită pentru foc şi care pentru idol.
44:16 O parte din lemnul acesta o arde în foc, cu o parte fierbe carne, pregăteşte o friptură, şi se satură; se şi încălzeşte, şi zice: Ha! ha! m-am încălzit, simt focul!
O parte... o arde în foc. Nebunia de a face un zeu dintr-un lucru pe care omul are puterea să distrugă!
Pregăteşte o friptură. Sulul 1QIsa de la Marea Moartă zice: ,,el şade pe cărbunele lui”.
44:17 Cu ce mai rămâne însă, face un dumnezeu, idolul lui. Îngenunchiază înaintea lui, i se închină, îl cheamă, şi strigă: Mântuieşte-mă, căci tu eşti dumnezeul meu!
Mântuieşte-mă. Lemnul nu se poate mântui pe sine din foc dacă omul alege să-l ardă în loc să i se închine! Ce neînţelept este omul care după ce a folosit cea mai mare parte din lemnul său pentru foc, din beţele rămase ciopleşte un idol şi se aşteaptă ca el să aibă puterea şi inteligenţa de a-i salva viaţa!
44:18 Ei nu pricep şi nu înţeleg, căci li s-au lipit ochii, ca să nu vadă, şi inima, ca să nu înţeleagă.
Ei nu pricep. Oamenii care se închină la chipuri nu au pricepere. Inima lor neînţeleaptă este întunecată şi deşi se dau drept înţelepţi ei sunt nebuni (Romani 1,21-23). Li s-au lipit ochii. Vezi comentariul la cap. 6,9.10.
44:19 Nici unul nu intră în sine însuşi, şi n-are nici minte, nici pricepere să-şi zică: Am ars o parte din el în foc, am copt pâine pe cărbuni, am fript carne şi am mâncat-o: şi să fac din cealaltă parte o scârbă? Să mă închin înaintea unei bucăţi de lemn?
Bucată de lemn. Literal ,,lemnul uscat al unui copac”. Acela care se închină la un idol nu face altceva decât să cinstească o bucată de lemn. El îi vorbeşte şi i se pleacă până la pământ fără să-şi dea seama că ar fi tot atât de înţelept să-şi prezinte cererile unui toiag sau unui toc de uşă.
44:20 El se hrăneşte cu cenuşă, inima lui amăgită îl duce în rătăcire, ca să nu-şi mântuiască sufletul, şi să nu zică: N-am oare o minciună în mână?
Se hrăneşte cu cenuşă. Ce ridicol ar fi omul care şi-ar face mâncare din cenuşă, aşteptându-se să se sature cu ea. Este la fel de neînţelept să crezi că un idol îi poate ajuta unui om.
44:21 Ţine minte aceste lucruri, Iacove, şi tu, Israele, căci eşti robul Meu. Eu te-am făcut, tu eşti robul Meu, Israele, nu Mă uita!
Ţine minte aceste lucruri. Dumnezeu îl cheamă pe Israel să ia aminte la ceea El a spus despre nebunia închinării la idoli. Israel Îi aparţine lui Dumnezeu; el trebuie să-I servească Lui.
44:22 Eu îţi şterg fărădelegile ca un nor, şi păcatele ca o ceaţă: întoarce-te la Mine, căci Eu te-am răscumpărat.
Ca un nor. După cum soarele şi vântul împrăştie norii, la fel înlătură Dumnezeu fărădelegile poporului Său.
44:23 Bucuraţi-vă, ceruri! Căci Domnul a lucrat; răsunaţi de veselie, adâncimi ale pământului! Izbucniţi în strigăte de bucurie, munţilor! Şi voi, pădurilor, cu toţi copacii voştri! Căci Domnul a răscumpărat pe Iacov, Şi-a arătat slava în Israel.
Bucuraţi-vă, ceruri. ,,Cerurile” şi ,,adâncimile pământului” simbolizează lumea întreagă (vezi comentariul la cap. 40,22). Nu numai Israel, ci întregul pământul se va bucura de cunoaşterea iubirii şi harului lui Dumnezeu.
44:24 Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul tău, Cel ce te-a întocmit din pântecele mamei tale: Eu, Domnul, am făcut toate aceste lucruri, Eu singur am desfăşurat cerurile, Eu am întins pământul. Cine era cu Mine?
Am făcut toate aceste lucruri. Vezi comentariul la cap. 40,12.22.26.28.
Cerurile. Vezi comentariul la cap. 34,4; 40,22.
44:25 Eu zădărnicesc semnele prorocilor mincinoşi, şi arăt ca înşelători pe ghicitori; fac pe cei înţelepţi să dea înapoi, şi le prefac ştiinţa în nebunie.
Semnele. Ebr. ’othoth ,,semne”, ,,prevestiri”. Acestea se referă la semnele date de înţelepţii păgâni pentru a-şi sprijini pretenţiile. Dumnezeu va face de ruşine înţelepciunea acestor păgâni şi va arăta că vorbele lor sunt înşelătoare.
Nebunie. Nu boală psihică, ci nesăbuinţă. Când prezicerile lor vor ajunge nimic ei vor fi demascaţi drept nişte nesăbuiţi.
44:26 Dar întăresc cuvântul robului Meu, şi împlinesc ce prorocesc trimişii Mei; Eu zic despre Ierusalim: Va fi locuit, şi despre cetăţile lui Iuda: Vor fi zidite iarăşi, şi le voi ridica dărâmăturile.
Întăresc cuvântul. Tot aşa cum Dumnezeu scoate la iveală nebunia profeţilor mincinoşi, el întăreşte şi credibilitatea profeţilor adevăraţi. Prezicerile lor se împlinesc (vezi comentariul la Ieremia 28,9).
Robului Meu. În cazul acesta, probabil profetul Isaia (vezi comentariul la cap. 41,8).
Va fi locuit. Cu un veac şi mai bine înainte ca Ierusalimul să fie cucerit de către Nebucadneţar şi locuitorii lui să fie duşi în captivitate, Dumnezeu a prezis restaurarea lui. Aceasta este o profeţie dintre cele mai remarcabile, în contrast izbitor cu profeţia cu privire la căderea Babilonului, că el va fi la fel de pustiit ca Sodoma şi Gomora, şi că nu va mai fi locuit niciodată (vezi cap. 13,19.20).
44:27 Eu zic adâncului: Usucă-te, şi îţi voi seca râurile.
Adâncului. Ebr. sulah ,,(ocean sau râu) adâncime”. Aceasta este unica folosire a acestui cuvânt în Vechiul Testament. Prezicerea aceasta s-a împlinit atunci când Cir a abătut apele Eufratului din matca lor pentru ca ostaşii lui să poată intra în Babilon. Ieremia a făcut preziceri asemănătoare cu privire la căderea Babilonului, comparând-o cu secarea răului Eufrat (vezi comentariul la Ieremia 50,38; 51,36; comp. Apocalips 16,12).
44:28 Eu zic despre Cir: El este păstorul Meu, şi el va împlini toată voia Mea; el va zice despre Ierusalim: Să fie zidit iarăşi! Şi despre Templu: Să i se pună temeliile!
Cir. Aceasta este o profeţie remarcabilă întrucât îl menţionează pe Cir pe nume, cu un veac şi jumătate înainte de timpul lui, şi prezice rolul deosebit pe care acesta avea îl avea de îndeplinit în eliberarea iudeilor (pentru o profeţie anticipativă similară dată cu privire la reforma lui Iosia, vezi 1Regi 13,2). Cir trebuie să fi fost foarte mirat să afle că o profeţie iudaică i-a amintit numele, a descris cucerirea Babilonului de către el şi a prezis politica lui faţă de captivii iudei, cu un veac şi jumătate înainte de naşterea lui (vezi PK 557).
Păstorul Meu. Prin doborârea Babilonului şi eliberarea iudeilor, Cir a făcut pentru Israelul literal ceea ce Hristos va săvârşi pentru toţi aleşii Săi cu prilejul doborârii Babilonului mistic şi al eliberării poporului Său de sub dominaţia lui (Apocalips 8,2-4.20; 19,1.2).
Să fie zidit. Curând după capturarea Babilonului, Cir a emis un decret care îngăduia iudeilor captivi să se reîntoarcă în patria lor şi să rezidească templul (2Cronici 36,22.23; vezi comentariul la Ezra 1,1-4).
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
2,3 MH 124
3 DA 47; PP 413; SC 95; 5T 729
4, 5 PK 371
20 PK 376
21, 22 PK 321
21–23TM 480
22 COL 204, 205; CT 242; MH 123; PK 320; SC 53
23 MH 33
24 PK 315
28 PK 552