44:19 Nici unul nu intră în sine însuşi, şi n-are nici minte, nici pricepere să-şi zică: Am ars o parte din el în foc, am copt pâine pe cărbuni, am fript carne şi am mâncat-o: şi să fac din cealaltă parte o scârbă? Să mă închin înaintea unei bucăţi de lemn?
Bucată de lemn. Literal ,,lemnul uscat al unui copac”. Acela care se închină la un idol nu face altceva decât să cinstească o bucată de lemn. El îi vorbeşte şi i se pleacă până la pământ fără să-şi dea seama că ar fi tot atât de înţelept să-şi prezinte cererile unui toiag sau unui toc de uşă.