33:1 Vai de tine, pustiitorule, care totuşi n-ai fost pustiit; care jefuieşti, şi n-ai fost jefuit încă! După ce vei sfârşi de pustiit, vei fi pustiit şi tu, după ce vei isprăvi de jefuit, vei fi jefuit şi tu.
Vai de tine. Capitolul acesta a fost inspirat fără îndoială de judecata venită asupra oştilor lui Sanherib (cap. 37,36). Invadatorii jefuiseră Iuda, dar Domnul urma să-l libereze de sub puterea asupritorilor. Capitolul alternează între mângâieri puternice pentru cei credincioşi şi mustrări aspre pentru cei nelegiuiţi. Viziunea profetică a lui Isaia cuprinde totodată şi măreaţa eră mesianică (vezi comentariul la cap. 32,1).
N-ai fost pustiit. Războaiele de agresiune ale Asiriei împotriva vecinilor ei fuseseră extensive. Ea era preocupată în special de jaf, şi îşi trimitea oştirile cu scopul de a prăda. Dar în cele din urmă Asiria îşi va primi plata pe măsură (vezi Matei 7,2; comp. Ieremia 50,15.29; 51,24; Apocalips 13,10).