Electronic Books / Adventist / Romanian / Comentarii Biblice / Web / Isaia

Isaia, 32


32:1 Atunci împăratul va împărăţi cu dreptate, şi voievozii vor cârmui cu nepărtinire.

Va împărăţi în dreptate. Isaia se întoarce de la atacul asirian iminent asupra Ierusalimului (cap. 31,8,9) la timpul de pace care va urma. Retragerea lui Sanherib din 701 a fost urmată de un şir de ani de pace sub dreapta cârmuire a lui Ezechia (vezi Vol. II, p. 87, 88). Într-un mod asemănător înfrângerea tuturor forţelor lui Satana va fi urmată de domnia veşnică a lui Hristos în dreptate şi slavă. Ca de obicei, tabloul profetic de pace şi linişte venind după necaz se împleteşte cu

o descriere a slavei lumii viitoare, era mesianică. În acest cadru mesianic ,,împăratul” este Hristos.



32:2 Fiecare va fi ca un adăpost împotriva vântului, şi ca un loc de scăpare împotriva furtunii, ca nişte râuri de apă într-un loc uscat, ca umbra unei stânci mari într-un pământ ars de sete.

Fiecare [KJV: ,,Un om”]. Mesia va fi pentru poporul Său un izvor de mângâiere, mulţumire şi odihnă, un loc de ocrotire şi adăpost. Într-un pustiu uscat şi cuprins de arşiţă El va fi ca un izvor dătător de viaţă, ca umbra răcoritoare a unei stânci mari.



32:3 Ochii celor ce văd nu vor mai fi legaţi, şi urechile celor ce aud vor lua aminte.

Nu vor mai fi legaţi [,,întunecaţi” – KJV]. Situaţia prezisă în cap. 6,9.10, urmează să fie răsturnată. Ochii înţelegerii spirituale a omului vor fi deschişi ca să poată înţelege lucrurile lui Dumnezeu.



32:4 Inima celor uşuratici va pricepe şi va înţelege, şi limba gângavilor va vorbi iute şi desluşit.

Uşuratici [KJV: ,,Graba”]. Compară cu cap. 6,10. Cei ,,grăbiţi” sunt cei care nu-şi iau timp ca să aprofundeze lucrurile pentru a ajunge la concluzii temeinice. În timpul făgăduit al refacerii asemenea oameni vor exercita o judecată sănătoasă. Dăruiţi cu o înţelegere clară şi un discernământ ager, ei nu vor mai fi constrânşi să vorbească în cuvinte întrerupte şi cu o limbă şovăielnică.



32:5 Nebunul nu se va mai numi ales la suflet, nici mişelul nu se va mai numi cu inimă largă.

Nebunul. Oamenii nu vor mai socoti în mod eronat ignoranţa drept înţelepciune sau întunericul drept lumină. Ei nu vor mai numi ,,răul bine, şi binele rău” (cap. 5,20).



32:6 Căci nebunul spune nebunii, şi inima lui gândeşte rău, ca să lucreze în chip nelegiuit, şi să spună neadevăruri împotriva Domnului, ca să lase lihnit sufletul celui flămând, şi să ia băutura celui însetat.

Spune nebunii. Isaia descrie în mod viu faptele unui ,,nebun”. În ziua mai bună care va veni, oamenii vor fi recunoscuţi drept ceea ce sunt, nu drept ceea ce pretind a fi. Un păcătos va fi categorisit ca atare şi va primi răsplata cuvenită unui păcătos.



32:7 Armele mişelului sunt nimicitoare; el face planuri vinovate, ca să piardă pe cel nenorocit prin cuvinte mincinoase, chiar când pricina săracului este dreaptă.

Verset ce nu a fost comentat.

32:8 Dar cel ales la suflet face planuri alese, şi stăruie în planurile lui alese.

Cel ales la suflet. Adică, o persoană ,,nobilă” sau ,,generoasă”. El nu va suferi pentru că a fost generos.



32:9 Femei fără grijă, sculaţi-vă şi ascultaţi glasul meu! Fiice nepăsătoare, luaţi aminte la cuvântul meu!

Fiice nepăsătoare. Isaia se adresează femeilor favorizate din Ierusalim care din cauza vieţii lor de huzur, simt cel mai mult greutăţile asediului. Compară vorbirea lui contra arogantelor ,,fiice ale Sionului” din cap. 3,16-26.



32:10 Într-un an şi câteva zile, veţi tremura, nepăsătoarelor; căci se va duce culesul viilor, şi strângerea poamelor nu va mai veni.

Într-un an şi câteva zile. Literal ,,zile peste un an”. La puţin timp după un an, va veni necazul peste ,,fiicele nepăsătoare” din v. 9.

Se va duce culesul viilor. Se poate vorbi despre o lipsă literală a recoltei de struguri, şi împreună cu aceasta o lipsă de vin pentru ocazii festive. Sau, aceasta poate să însemne lipsa oricărei forme de bucurie.



32:11 Îngroziţi-vă, voi cele fără grijă! Tremuraţi, nepăsătoarelor! Dezbrăcaţi-vă, dezgoliţi-vă şi încingeţi-vă coapsele cu haine de jale!

Terminaţi, nepăsătoarelor. Ele sunt chemate să se jelească şi să se pocăiască, să se îmbrace în sac în locul podoabelor lor costisitoare. Rugăciunea şi postul sunt la ordinea zilei, nu petrecerea şi distracţia.



32:12 Bateţi-vă pieptul, aducându-vă aminte de frumuseţea câmpiilor şi de rodnicia viilor.

Bateţi-vă pieptul. Prin comparaţie cu traducerea siriacă ,,bateţi-vă pe piept”, un fel oriental de exprimare a durerii şi necazului. Prosperitatea va face loc în curând întristării şi necazului. Rodnicia viilor. Vezi comentariul la v. 10.



32:13 Pe pământul poporului meu cresc spini şi mărăcini, chiar şi în toate casele de plăcere ale cetăţii celei vesele.

Spini şi mărăcini. Un simbol al pustiirii (vezi comentariul la cap. 7,23-25).

Casele de plăcere. Măreţele vile unde cei avuţi se adunau pentru petrecerile şi chefurile lor beţive. Prezicerea din v. 13 s-a împlinit parţial cu prilejul invaziei lui Sanherib, mai pe deplin atunci când Nebucadneţar a pustiit ţara, şi încă şi mai târziu când romanii au devastat ţinutul.



32:14 Casa împărătească este părăsită, cetatea gălăgioasă este lăsată; dealul şi turnul vor sluji pe vecie ca peşteri; măgarii sălbatici se vor juca în ele, şi turmele vor paşte,

Casa împărătească. Realizările măreţe ale oamenilor zac pustiite şi ruinate. Măgarii sălbatici se vor juca în ele. Pentru comentariu vezi comentariul la cap. 7,25.



32:15 până când se va turna Duhul de sus peste noi; atunci pustia se va preface în pământ, şi pomătul va fi privit ca o pădure.

Se va turna Duhul. Cuvintele acestea s-au împlinit parţial în marea reformă iniţiată de Ezechia, dar şi mai deplin cu ocazia Cincizecimii (Ioel 2,28; Fapte 2,17; vezi şi Osea 6,3; Ioel 2,23; Zaharia 10,1; Apocalips 18,1).

Pământ [KJV: ,,Câmp roditor”]. În primul rând, cel puţin o expresie figurată (Isaia 32,16; comp. Isaia 5,1-7; Galateni 5,22.23). Va veni vremea când vor avea loc revărsări ale Duhului lui Dumnezeu asupra lumii, care vor face ca regiuni uscate şi pustii din punct de vedere spiritual să înflorească asemenea trandafirului. Aceasta este una din temele favorite ale lui Isaia (Isaia 29,17; 35,1; 41,17-20; 55,13).

Privit ca o pădure. Ceea ce era deja un ,,câmp roditor” va deveni şi mai productiv.



32:16 Atunci nepărtinirea va locui în pustie, şi neprihănirea îşi va avea locuinţa în pomăt.

Nepărtinirea. Justiţia urma să înflorească în ceea ce fusese mai înainte o sălbăticie morală, iar dreptatea ,,pământului” deja ,,roditor” nu va scădea câtuşi de puţin.



32:17 Lucrarea neprihănirii va fi pacea, roada neprihănirii: odihna şi liniştea pe vecie.

Lucrarea neprihănirii. Neprihănirea este rezultatul trăirii în armonie cu voia lui Dumnezeu. Dumnezeu este iubire, şi toate poruncile Lui ,,sunt drepte” [,,dreptate” – KJV] (Psalmi 119,172). Oamenii care Îl iubesc pe Dumnezeu cu toată inima lor şi pe aproapele lor ca pe ei înşişi sunt în pace cu Dumnezeu şi cu lumea din jurul lor. Pacea de durată poate domni numai acolo unde există

o solidă temelie de neprihănire. Fără neprihănire nu poate exista pace (Isaia 48,22). Oamenii care se agaţă de păcat nu vor găsi niciodată pacea, indiferent cât de sârguincios ar căuta-o. Cea mai mare nevoie a lumii noastre tulburate este o înţelegere a acestui principiu important şi fundamental.



32:18 Poporul meu va locui în locuinţa păcii, în case fără grijă şi în adăposturi liniştite.

Verset ce nu a fost comentat.

32:19 Dar pădurea va fi prăbuşită sub grindină şi cetatea plecată adânc.

Prăbuşiţi sub grindină. Targumurile zic: ,,pădurea este doborâtă cu desăvârşire”. În contrast cu ,,locuinţa păcii” a celor drepţi (v. 18), pustiirea va fi soarta sigură a nelegiuiţilor (vezi Apocalips 16,19; 18,2.21).



32:20 Ferice de voi, care semănaţi pretutindeni de-a lungul apelor, şi care daţi drumul pretutindeni boului şi măgarului!

Semănaţi pretutindeni de-a lungul apelor. Acelora care acum lucrează cu credincioşie le este făgăduită o recoltă sigură şi abundentă. Boului şi măgarului. Iudeii foloseau atât boi cât şi măgari la lucrările lor agricole (Deuteronom 22,10; Isaia 30,24). Acestea erau animalele domestice de povară obişnuite în Orientul antic.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

2AA 432; DA 103; MH 124; MYP 98; PP 413; 2T 48, 100; 8T 130

8 9T 253

17 AA 566; DA 337; GC 277; ML 176

18 CH 423; CT 343; GC 675

20 AA 345; CE 7, 53; CH 465; ChS 153; CM 4, 10, 113; COL 40, 85; CS 129; CW 141; CSW 55; Ed 109; Ev 63, 129; LS 208, 214; MYP 217; TM 425; 3T 406, 420; 4T 76; 5T 381, 389, 403; 6T 314; 7T 19, 36; 8T 146; 9T 35, 127, 132; WM 73, 266