3:9 Înfăţişarea feţei lor mărturiseşte împotriva lor, şi, ca Sodomiţii, îşi dau pe faţă nelegiuirea, fără s-o ascundă. Vai de sufletul lor, căci îşi pregătesc rele!
Înfăţişarea feţei lor. Literal ,,căutarea lor la faţă” adică ,,părtinirea” lor (vezi Fapte 10,34). Binele sau răul era lipsit de semnificaţie pentru aceşti oameni răi; ei făceau aşa cum voiau. Nu conta dreptatea, ci doar oportunitatea. Atitudinea şi faptele lor mărturiseau împotriva lor înaintea Cerului.
Ca Sodomiţii îşi dau pe faţă nelegiuirea. Oamenii din Sodoma erau păcătoşi pe faţă. Cetatea era vestită pentru ticăloşia ei, iar oamenii se desfătau cu reputaţia lor în ce priveşte răul. Nu era nici măcar o pretenţie de purtare dreaptă – nimic altceva decât nelegiuire zgomotoasă fluturată pe faţă înaintea lumii. Categoria aceasta de păcătoşi se afla în răzvrătire deschisă faţă de Dumnezeu şi nu făceau nici o încercare să ascundă acest lucru. În stadiul acesta, viciul nu mai aducea omagiu virtuţii ridicând o pretenţie de bunătate. Era o manifestare deschisă de viciu şi de nelegiuire, o desăvârşită neruşinare în săvârşirea răului. Cetăţile lui Israel erau asemenea cetăţilor câmpiei în destrăbălarea lor şi erau coapte pentru distrugere.
Îşi pregătesc rele. Păcatul seamănă seminţele propriei sale distrugeri. Nelegiuirea unui păcătos reclamă un potir de amărăciune şi de rău care îi va arde sufletul şi îi va nimici trupul. Toţi aceia care fac rele se răsplătesc singuri cu rău, nu cu bine.