3:8 Se clatină Ierusalimul, se prăbuşeşte Iuda, pentru că vorbele şi faptele lor sunt îndreptate împotriva Domnului, înfruntând privirile Lui măreţe.
Se clatină Ierusalimul. [KJV: ,,Ierusalimul este ruinat”]. Cu prilejul invaziei lui Sanherib (vezi Vol. II p. 87, 88) regatul lui Iuda fusese în cea mai mare parte prefăcut în ruine. Regele Ezechia fusese forţat să se supună unui tribut împovărător impus de împăratul Asirian (vezi comentariul la cap. 2,7). Cu toate că Sanherib nu a reuşit să intre în Ierusalim, restul naţiunii căzuse în mâinile lui.
Vorbele şi faptele lor. Isaia arată aici motivele umilirii care venise asupra naţiunii şi ale ruinei depline care avea să urmeze neîndoielnic – oamenii părăsiseră pe Domnul şi ca urmare El nu mai putea să-i binecuvânteze şi să-i apere. Deopotrivă în vorbe şi fapte pretinsul popor al lui Dumnezeu era în răzvrătire faţă de El.
Înfruntând privirile Lui măreţe. Literal: ,,să se răzvrătească înaintea ochilor slavei Lui”, adică ,,chiar în prezenţa Sa” (vezi v. 9). Dumnezeu e îndelung răbdător şi binevoitor şi zăboveşte mult înainte de a-l pedepsi pe cel vinovat. Însă timpul cercetării, deşi multă vreme amânat, va veni cu siguranţă.