26:20 Du-te, poporul meu, intră în odaia ta, şi încuie uşa după tine; ascunde-te câteva clipe, până va trece mânia!
Mânia. Adică a lui Dumnezeu împotriva vrăjmaşilor Lui. ,,Mânia” finală a lui Dumnezeu îmbracă forma aşa-numitelor şapte plăgi de pe urmă (Apocalips 14,10; 15,1; comp. Isaia 34,2; Naum 1,6). La data uciderii întâilor născuţi din Egipt, poporul lui Dumnezeu trebuia să rămână în casele lor (Exod 12,22.23). În timpul celor şapte plăgi de pe urmă, Dumnezeu Îşi invită poporul să facă din El adăpostul lor, pentru ca El să poată fi pentru ei ,,adăpostul şi sprijinul” lor, ,,un ajutor care nu lipseşte niciodată în nevoie” (Psalmi 46,1). Ocrotit în felul acesta, poporul Lui nu trebuie să se teamă ,,chiar dacă s-ar zgudui pământul, şi s-ar clătina munţii în inima mărilor (Psalmi 46,2; comp. Psalmi 25,5; 91,1-10). Mânia lui Dumnezeu ţine doar ,,o clipă” (Isaia 54,8; comp. Psalmi 30,5). Lucrarea de judecată este pentru Dumnezeu o lucrare ,,ciudată” (Isaia 28,21). Dar ceasul mâniei divine împotriva celor nelegiuiţi este şi ceasul eliberării şi al triumfului pentru poporul lui Dumnezeu.