26:1 În ziua aceea, se va cânta următoarea cântare în ţara lui Iuda: Avem o cetate tare; Dumnezeu ne dă mântuirea ca ziduri şi întăritură.
În ziua aceea. Adică, ziua cea mare a Domnului descrisă în cap. 24 şi 25. Aceasta va fi o zi de necaz şi de nimicire pentru nelegiuiţi, dar o zi de mântuire şi de bucurie pentru poporul lui Dumnezeu. Capitolul acesta constă dintr-o cântare de nădejde şi încredere care va fi în inima poporului lui Dumnezeu când necazurile copleşesc pământul la momentul când Hristos este pe punctul de a reveni pentru ca să domnească.
Avem o cetate tare. Pe timpul lui Isaia aceasta ar fi fost Ierusalimul şi Muntele Sionului literal (cap. 24,23). Sanherib a împins puterea Asiriei împotriva Ierusalimului, dar nu l-a cucerit (vezi comentariul la cap. 36; 37). Ce n-a putut face pentru cetate puterea omenească, a făcut puterea lui Dumnezeu pentru ea. El a făcut Ierusalimul o cetate de scăpare întărită, ale cărei ziduri erau de necucerit.