20:1 În anul când a venit Tartan la Asdod, trimis de Sargon, împăratul Asiriei, să bată Asdodul, şi l-a luat,
Tartan. Literal, ,,comandantul”, tartan fiind titlul comandantului principal al oştirilor asiriene, nu numele lui personal. În analele anului al XI-lea al lui Sargon (711 î.Hr.) este raportat că Azuri, regele Asdodului, s-a răsculat împotriva Asiriei, iar Sargon a trimis îndată o oştire, l-a dat jos pe Azuri şi l-a pus pe Ahimiti, fratele lui mai mic, pe tronul Asdodului. Asdodienii, însă, au refuzat să accepte pe cel numit de Asiria şi au pus pe tron în locul lui pe un aventurier grec. După analele lui Sargon, alte cetăţi filistene, împreună cu Iuda, Edom şi Moab, s-au unit la luptă împotriva Asiriei, şi un apel, cerându-i să fie aliatul lor, a fost trimis lui ,,Pir’u [Faraon?] rege al lui Musru [Egipt?], un potentat [care a fost] neînstare să-i salveze”. Când Sargon a atacat Asdodul, uzurpatorul grec a fugit ,,în ţinutul lui Musru, care aparţine Etiopiei”, un asirian fiind făcut guvernator. Îndepărtatul rege al Etiopiei a fost apucat de groază la înaintarea lui Sargon şi a luat repede măsuri pentru a se împăca cu Asiria, punându-l pe grec în lanţuri şi trimiţându-l în ţara Asiriei.
Sargon. Multă vreme unica referire disponibilă la acest important împărat asirian a fost afirmaţia de aici. În trecut scepticii au contestat acurateţea istorică a acestui text, totuşi, în cursul săpăturilor de la Corsabad din anii 1843 până la 1845, Botta a descoperit palatul lui Sargon, împreună cu vestitele sale inscripţii care se ocupă de istoria acestui important împărat.