10:33 Iată, Domnul, Dumnezeul oştirilor, taie crăcile cu putere; cei mai mari sunt tăiaţi, cei mai înalţi sunt doborâţi.
Dumnezeul oştirilor. Vezi Vol. I, p. 173. Isaia îşi înalţă acum privirile dinspre locuitorii cuprinşi de groază ai Ierusalimului spre Domnul oştirilor aşezat pe tronul universului, veghind asupra alor Săi. Asirianul se fălise că va tăia cedrii şi brazii Libanului (2Regi 19,23), dar Domnul arată acum lămurit că El va tăia ,,copacii” (vezi comentariul la Isaia 10,19) de statură înaltă şi că va da jos ,,crângul pădurii” (v. 34). Aceasta este o continuare a imaginii din versetele 18, 19. Omul propune, însă Dumnezeu dispune. Mândra şi făloasa Asiria plănuieşte să nimicească Iuda aşa cum a făcut şi cu alte naţiuni ale răsăritului, însă ea trebuie să înţeleagă faptul că este un Dumnezeu care cârmuieşte naţiunile lumii. Vezi 2Regi 19,20-34 pentru cuvintele încurajatoare ale lui Isaia adresate lui Ezechia în legătură cu felul în care Domnul Îşi va descoperi puterea contra oştirilor lui Sanherib şi va salva Ierusalimul.