2:3 Altfel, o dezbrac în pielea goală, cum era în ziua naşterii ei, o fac ca o pustie, ca un pământ uscat, şi o las să moară de sete!
O dezbrac în pielea goală. Israel urma să fie readus la starea în care se găsea când Dumnezeu l-a ales iniţial ca popor al Lui, o naţiune de sclavi călcată în picioare. Compară Ezechiel 16,39.
Cum era în ziua. Israel urma să ajungă neajutorat, slab, neîngrijit, aşa cum erau evreii când i-a chemat Dumnezeu din Egipt. Aceeaşi imagine a fost folosită mai pe larg de profetul Ezechiel (vezi Ezechiel 16).
Ca o pustie. Ţara în care cândva curgea ,,lapte şi miere” (Exod 3,8.17) va fi transformată într
o pustietate tristă (vezi Ieremia 9,12.26; 26,22.36 etc.).
O las să moară de sete. Compară Ezechiel 19,13. Starea exterioară jalnică a ţării reflectează starea spirituală lăuntrică a poporului, deoarece sufletul care L-a părăsit pe Dumnezeu, şi la rândul lui este părăsit de Dumnezeu este însingurat şi trist, chinuit de o sete arzătoare (vezi comentariul la Ieremia 2,13).