2:2 Plângeţi-vă, plângeţi-vă împotriva mamei voastre! Căci nu este nevasta Mea, şi Eu nu sunt bărbatul ei! Să-şi depărteze curviile dinaintea ei, şi preacurviile de la ţâţele ei!
Plângeţi-vă. Sau ,,stăruiţi de mama voastră”. Poporul lui Israel este însărcinat să se certe cu mama lui, să stăruie pe lângă ea, naţiunea lui Israel să se pocăiască şi să se întoarcă la Dumnezeu.
Nu este nevasta mea. Se crede că profetul a folosit în tot cursul cap. 2 experienţele reale ale soţiei lui infidele ca o reprezentare a Israelului infidel. Întrucât naţiunea Israel săvârşise adulter spiritual cu idolii, ea încetase în chip natural să mai fie soţia lui Dumnezeu. Ea nu mai era legată de El prin credinţă şi iubire, aşa că Dumnezeu renunţase la ea. Osea descrie în cap. 2 adânca întristare a lui din cauza necredincioşiei lui Israel.