13:10 Unde este împăratul tău, ca să te scape în toate cetăţile tale? Unde sunt judecătorii tăi, despre care ziceai: Dă-mi un împărat şi domni?
Împăratul tău. Întrebările din acest verset arată clar că regii puşi după alegerea proprie a lui Israel (vezi comentariul la cap. 8,4) nu puteau fi de ajutor naţiunii. Motivul pe care îl prezentaseră israeliţii pentru a cere un rege era acela de a-i judeca şi de a-i conduce în războaie (1Samuel 8,19.20). Teama de ceea ce o naţiune inamică le-ar fi putut face constituia o criză căreia ei simţeau că numai un rege i-ar fi putut face faţă cum se cuvine. În criza care stă acum în faţa lor – invazia asiriană – Domnul întreabă: ,,Unde este acum împăratul care să-i conducă în apărarea tuturor cetăţilor şi întăriturilor lor şi să le dea biruinţa? Unde sunt judecătorii şi conducătorii care vor acţiona ca salvatori din primejdie?” Răspunsul este, desigur, că astfel de salvatori puternici nu sunt de găsit.
Dacă limităm semnificaţia expresiei ,,împăratul tău”, la regatul de nord, aici se face referire la alegerea de către Israel a lui Ieroboam I ca să scape de presiunea impozitelor lui Roboam (1Regi 12,12-20). Totuşi, folosirea termenului ,,judecători” şi cuvintele cererii poporului, sugerează că acest pasaj se referă la greşeala iniţială a lui Israel de a cere un împărat (1Samuel 8,5), decât la respingerea din partea regatului de nord a lui Roboam şi alegerea lui Ieroboam.