Electronic Books / Adventist / Romanian / Comentarii Biblice / Web / Evrei

Evrei 6:4


6:4 Căci cei ce au fost luminaţi odată, şi au gustat darul ceresc, şi s-au făcut părtaşi Duhului Sfânt,

Este imposibil. Versetele 4-6 au de-a face cu soarta celor care se îndepărtează de Dumnezeu. Întrebarea în discuţie se referă la posibilitatea recuperării celor care au avut o profundă experienţă creştină dar au decăzut. Pot aceştia să fie recuperaţi pentru o ucenicie creştină şi să primească din nou milă�

? Acest pasaj a reprezentat pentru mulţi sursa unei mari perplexităţi şi descurajări. Pare să înveţe că cei care au căzut de la credinţă sunt pierduţi în mod irevocabil. Printre părerile diferite care au fost exprimate, două sunt demne de a fi luate în considerare�

: (1) că apostazia de care se vorbeşte aici se referă la comiterea păcatului de neiertat (vezi Matei 12�

:31, 32), de vreme ce aceasta este singura formă de apostazie lipsită de speranţă.

(2) că pasajul corect interpretat nu susţine totala lipsă de speranţă a apostaziei amintite, ci o speranţă condiţionată (vezi Evrei 6�

:6). Cei mai mulţi comentatori acceptă prima părere, deşi cea din urmă are merite şi poate fi apărată pe baze greceşti.

Ideea că pocăinţa era imposibilă în asemenea circumstanţe era obişnuită printre iudei. Ei învăţau, de exemplu, că un astfel de caz a fost cel al omului care a păcătuit cu voia, încrezându-se într-o pocăinţă viitoare�

: “Dacă cineva spune: voi păcătui şi mă voi pocăi, voi păcătui şi mă voi pocăi, nu i se va da nici o ocazie să se pocăiască. [dacă cineva spune]: voi păcătui şi Ziua Ispăşirii va aduce ispăşire pentru mine, Ziua Ispăşirii nu-i va aduce nici o ispăşire” (Misnah Yoma 8. 9, Soncio ed. of the Talmud, p. 423). Ei învăţau, de asemenea că pocăinţa era imposibilă omului care conducea mulţimea spre păcat: ,,Oricine conduce pe mulţi să fie neprihăniţi, prin acela nu vine păcatul; şi oricine conduce pe mulţi spre păcat, aceştia nu-i oferă posibilitatea de a se pocăi” (Misnah, Aboth 5. 18 Soncino ed. of the Talmud, P. 71). Este, de asemenea, interesant, un alt pasaj din Cartea lui Sirach : ,,Nu zice ’Am păcătuit, dar ce mi s-a întâmplat’ Căci Jahve suferă mult. Nu te bizui pe iertare, căci vei adăuga păcat după păcat. Şi nu zice ’Îndurările Sale sunt mari, El va ierta mulţimea nelegiuirilor mele’; căci mila şi mânia sunt ale Sale şi mâhnirea Lui rămâne asupra celui neevlavios. Nu întârzia să te întorci la El şi nu amâna de pe o zi pe alta; căci îndată vine mânia Sa şi în vremea răzbunării vei pieri” (ch. 5 :4-7; R. H. Charles, The Apocrypha and Pseudopigrapha of the Old Testament, vol. 1, p. 332).

Luminat. Sau ,,iluminat” (vezi Efeseni 1:18). Luminaţi. Sau ,,iluminaţi” (vezi Efeseni 1,18). Au gustat. Gr. geuomai (vezi cap. 2,9). Se pare că aici are sensul de ,,a experimenta”. Compară cu Psalmi 34,8. Darul ceresc. Adică darul mântuirii sau poate un dar special al Duhului (Romani 5,15; 1 Corinteni 12). Părtaşi Duhului Sfânt. Adică aceia care au primit o revărsare a Duhului fie ca o energie divină la convertire (Ioan 3,5), fie prin acordarea unui dar special (1 Corinteni 12).