3:10 De aceea M-am dezgustat de neamul acesta, şi am zis: Ei totdeauna se rătăcesc în inima lor. N-au cunoscut căile Mele!
Dezgustat. [,,Mâhnit”, KJV]. Sau ,,enervat”, ,,supărat”, ,,mâniat”. Folosind un limbaj omenesc
(v. 9–11) Dumnezeu declară extrema zădărnicie a altor încercări de a câştiga încrederea şi conlucrarea generaţiei de sclavi pe care o eliberase din robia egipteană. Ca grup, deşi nu neapărat ca indivizi, punerea lor la probă a încetat la Cadeş-Barnea. Evenimentele dovediseră că în general caracterul lor era dincolo de posibilitatea de schimbare şi că Dumnezeu nu câştiga nimic dacă îi răbda mai departe.
Neamul acesta. [,,Generaţia aceea”, KJV]. Adică populaţia adultă, peste vârsta de 20 de ani, care ieşise din Egipt (Numeri 14,29.35).
Totdeauna. Fiind puşi la încercare, copiii lui Israel au dovedit în mod repetat că nu reuşesc să aibă încredere în providenţa divină (vezi Numeri 14, 22).
Se rătăcesc. Gr. planao, ,,a hoinări”, ,,a se rătăci” (compară cu Matei 18,12).
În inima lor. Israel a refuzat să înţeleagă voia şi providenţa lui Dumnezeu şi să se lase condus de El. Refuzul său a fost voit şi deliberat, şi a stăruit în el în ciuda tuturor dovezilor date de Dumnezeu. Compară cu Osea 4,6.
N-au cunoscut căile Mele. Ei au luat providenţa lui Dumnezeu în pustie ca fiind de la sine înţeleasă, ca fiind dreptul lor, şi nu au înţeles care era înaltul Său scop în chemarea lor din Egipt şi în constituirea lor ca naţiune (vezi Vol. IV, pp. 26–30). Ei nu şi-au dat seama că Dumnezeu intenţionase ca experienţele lor din pustie să fie pentru binele lor, pentru a-i obişnui să se încreadă în El şi să conlucreze cu El, şi în felul acesta să-i pregătească pentru ţara făgăduită.