2:17 Prin urmare, a trebuit să Se asemene fraţilor Săi în toate lucrurile, ca să poată fi, în ce priveşte legăturile cu Dumnezeu, un mare preot milos şi vrednic de încredere, ca să facă ispăşire pentru păcatele norodului.
De aceia. Adică deoarece este preocupat de oameni (vezi v. 16).
A trebuit. [,,Se cuvenea”, KJV]. Gr. opheilo, ,,a fi dator”, ,,a fi îndatorat”, ,,trebuie”, ,,ar trebui”. Compară cu folosirea verbului şi a substantivelor înrudite în Matei 18:30, 34; 23:16; Luca 16:6, 7; Ioan 13:14; 1 Corinteni 5:10; 2 Tesaloniceni 2:13.
Să se asemene. [,,Să se facă la fel cu”, KJV]. Pentru motivul arătat mai înainte, şi anume pentru a se califica pentru poziţia de mare preot. Deşi aceasta nu înseamnă că trebuia ca experienţele Sale să fie identice cu ale noastre în orice privinţă – deoarece o mie de vieţi nu ar fi fost suficiente pentru aceasta – înseamnă totuşi că încercările trebuie să fie reprezentative, să cuprindă în principiu toate lucrurile de care suferă omul şi să fie de o duritate maximă.
În toate. Hristos trebuia să devină om complet şi deplin, astfel încât să nu se poată spune niciodată că El nu a cunoscut ispita, durerea, încercarea sau suferinţa prin care trebuie să treacă oamenii.
Ca să poată fi. Sau ,,ca să poată deveni”.
În ce priveşte legăturile cu Dumnezeu. Adică în problemele spirituale.
Mare preot. Este introdusă aici ideea lucrării lui Hristos de Mare Preot, chestiune despre care Pavel va vorbi mai târziu (vezi cap. 3; 5; 7–10).
Milos şi vrednic de încredere. [,,Îndurător şi credincios”]. Aceste două caracteristici sunt necesare pentru ca lucrarea Sa să fie dreaptă. Doar îndurarea L-ar face prea indulgent şi L-ar putea determina să treacă cu vederea dreptatea. Însă credincioşia echilibrează mila, deoarece ia în considerare atât drepturile şi datoriile celui vinovat cât şi ale celui păgubit. Ca Mare Preot Hristos trebuie să fie bun şi înţelegător faţă de cei vinovaţi, dar în acelaşi timp trebuie să fie fidel dreptăţii şi să nu treacă cu vederea Legea. Credincioşia va face un echilibru între mila necondiţionată şi dreptatea neîndurătoare. Marele preot trebuie să se îndure de păcătos, dar trebuie şi să facă dreptate celui păgubit. El trebuie să fie credincios datoriei şi în acelaşi timp îndurător faţă de cel care a încălcat Legea.
Să facă ispăşire. Gr. hilaskomai. În ce priveşte sensul acestui verb şi al substantivelor înrudite, vezi Romani 3:25. Verbul apare numai aici şi în Luca 18:13, unde este tradus ,,a avea milă”.