12:25 Luaţi seama ca nu cumva să nu voiţi să ascultaţi pe Cel ce vă vorbeşte! Căci dacă n-au scăpat cei ce n-au vrut să asculte pe Cel ce vorbea pe pământ, cu atât mai mult nu vom scăpa noi, dacă ne întoarcem de la Cel ce vorbeşte din ceruri,
Luaţi seama ca nu cumva să nu voiţi. În v. 25–29 scriitorul trage o concluzie la şirul de argumente prezentat în v. 18–24. Vechiul Israel a fost îngrozit de glasul lui Dumnezeu, care a vorbit de pe Sinai (v. 18–21). Intrând prin credinţă înaintea lui ,,Dumnezeu, Judecătorul tuturor” şi a lui ,,Isus, Mijlocitorul legământului celui nou” (v. 23, 24), creştinii nu vor fi mai puţin impresionaţi. Totuşi Israel a refuzat să asculte de glasul lui Dumnezeu (Exodul 20,18.19), iar refuzul acesta prefigura o neascultare persistentă (vezi Vol. IV, pp. 32, 33). Creştinii trebuie să se ferească să nu facă aceeaşi greşeală pe care a făcut-o vechiul Israel (vezi 1 Corinteni 10,1–12; Evrei 3,11; 4,1).
Cel ce vă vorbeşte. În cap. 1,1.2 Dumnezeu Tatăl este prezentat ca vorbindu-ne prin Fiul. Nu este evident dacă Cel care vorbeşte aici este Tatăl sau Fiul.
N-au scăpat. Pentru comentariu, vezi cap. 2,2.3; 4,1.
Cel ce vorbea pe pământ. Adică de pe Muntele Sinai.
Cu atât mai mult. Vezi cap. 2,3.
Din ceruri. Adică le vorbeşte astăzi creştinilor de pe pământ.