11:16 Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De aceea lui Dumnezeu nu-I este ruşine să Se numească Dumnezeul lor, căci le-a pregătit o cetate.
Doreau. Gr. oregomai, ,,a aspira la”, ,,a se lupta pentru”, ,,a dori”. Oamenii credinţei au privirea aţintită la ceva mai bun decât lucrurile pe care le are de oferit lumea aceasta. Pentru ei numai cele veşnice sunt vrednice de luptă. Ei văd lucrurile în adevărata lor valoare (vezi Matei 6,24–34).
Lui Dumnezeu nu-I este ruşine. Lui ,,nu-I este ruşine” să fie recunoscut ca Dumnezeul lor, deoarece ei reflectă caracterul Său. Hristos a declarat că în marea zi de pe urmă Se va ,,ruşina” de orice om care a încercat să-şi ,,scape viaţa”, câştigând ceea ce are lumea de oferit (vezi Marcu 8,34–38). Pe de altă parte, omul care e dispus să-şi ,,piardă” viaţa de dragul lui Hristos, de fapt şi-o va scăpa.
Le-a pregătit. Compară cu Ioan 14,1–3; Apocalipsa 21,2.
O cetate. Adică Ierusalimul ceresc (vezi cap. 12,22; 13,14).