10:2 Altfel, n-ar fi încetat ele oare să fie aduse, dacă cei ce le aduceau, fiind curăţiţi odată, n-ar mai fi trebuit să mai aibă cunoştinţă de păcate?
N-ar fi încetat ele oare să fie aduse? Adică ar fi încetat dacă ar fi putut împlini ceea ce a făcut jertfa lui Hristos, care a desăvârşit pentru totdeauna (v. 14). Hristos a rezolvat problema păcatului o dată pentru totdeauna. Nu era nevoie ca jertfa Lui să fie repetată (vezi cap. 9,25.26).
Fiind curăţiţi o dată. Curăţirea aceasta a avut loc doar atunci când ,,Hristos… S-a adus pe Sine Însuşi Jertfă” (cap. 9,14). Numai atunci a fost adusă iertarea pentru păcatele săvârşite sub primul legământ (cap. 9,15).
Să mai aibă cunoştinţă. În cel mai bun caz credinciosul din Vechiul Testament putea, prin credinţă, să privească înainte către timpul când avea să fie adusă adevărata jertfă pentru păcat. Dacă nu avea credinţă, închinarea lui era moartă şi cu adevărat formală.