10:10 Prin această voie am fost sfinţiţi noi, şi anume prin jertfirea trupului lui Isus Hristos, odată pentru totdeauna.
Prin această ,,voie”. Se poate ca aceste cuvinte să însemne fie că prin împlinirea acestei voinţe în sacrificiul desăvârşit al lui Hristos, noi suntem sfinţiţi, fie că, în această ,,voie”, adică moartea lui Hristos, este prevăzută sfinţirea noastră (compară cu 1 Tesaloniceni 4,3).
Am fost sfinţiţi. [,,Suntem sfinţi”, KJV]. Versiunea greacă accentuează ideea că noi am fost sfinţiţi şi că acum ne aflăm într-o stare de sfinţire. Aici ea nu este văzută ca un proces continuu (pentru aspectul acesta, vezi Romani 6,19), ci ca o întorsătură de la păcat la sfinţenie şi ca o continuare în starea aceasta. Înţelesul aceasta este găsit peste tot. În altă parte Pavel li se adresează credincioşilor din Corint ca unora care ,,au fost sfinţiţi în Hristos Isus” (vezi 1 Corinteni 1,2). El le reaminteşte apoi că au ,,fost sfinţiţi” (1 Corinteni 6, 11).
Jertfa trupului. Aici este aplicaţia propoziţiei ,,ci Mi-ai pregătit un trup” (vezi v. 5). Hristos a luat un trup uman, în care a fost jertfit (vezi cap. 2,14). Prin jertfirea trupului Său, oamenii au căpătat sfinţirea. Isus Hristos ,,a fost făcut… pentru noi, înţelepciune, neprihănire, sfinţire şi răscumpărare” (1 Corinteni 1,30).
O dată pentru totdeauna. Nu era nevoie ca sacrificiul să fie repetat. El îndeplinea curăţirea necesară pentru păcat (cap. 9,14). El nu era, ca sacrificiile legii, doar o umbră.