9:27 Dumnezeu să lărgească locurile stăpânite de Iafet, Iafet să locuiască în corturile lui Sem, Şi Canaan să fie robul lor!
Dumnezeu să lărgească locurile stăpânite de Iafet. Printr-un cânt asupra numelui lui Iafet, Noe concentrează binecuvântarea sa pentru acest fiu în cuvântul ,,lărgească”, patah. Prin aceasta, Noe a arătat răspândirea remarcabilă şi prosperitatea naţiunilor iafetite.
Iafet să locuiască în corturile lui Sem (în textul englez: ,,el”). Pronumele personal ,,el” se referă la Iafet şi nu la Dumnezeu, cu toate că unii comentatori mai vechi şi moderni ai Bibliei l-au înţeles în felul acesta. Semnificaţia cuvântului poate să fi fost dublu, deoarece, de-a lungul vremii, descendenţii lui Iafet au luat multe din ţările semite şi au locuit în ele şi pentru că iafetiţii urmau să se împărtăşească cu binecuvântările mântuirii semiţilor. Când Evanghelia a fost propovăduită în limba greacă, o limbă iafetită, Israel, urmaşul lui Sem, deşi subjugat de Roma iafetită, a devenit învingătorul spiritual al iafetiţilor, şi astfel, în mod figurat, i-a primit în corturile lui. Toţi care sunt mântuiţi sunt o parte din Israelul spiritual şi intră în sfânta cetate pe porţi care poartă numele celor doisprezece seminţii ale lui Israel (Galateni 3,29; Apocalipsa 21,12).
Profeţii ca aceasta nu hotărăsc soarta indivizilor înăuntrul grupei respective, nici pentru mântuire, nici pentru condamnare. Canaanita Rahav şi iebusitul Aravna au fost primiţi în comunitatea poporului ales al lui Dumnezeu, iar femeia canaanită a fost ajutată de Domnul datorită credinţei sale (Matei 1,5; 2 Samuel 24,18; Matei 15,22-28). Însă asupra fariseilor şi cărturarilor împietriţi pronunţase vaiuri, iar Israel a fost lepădat din cauza necredinţei (Matei 23,13; Romani 11,17-20).