8:8 A dat drumul şi unui porumbel, ca să vadă dacă scăzuseră apele de pe faţa pământului.
A dat drumul şi unui porumbel. Deşi nu se spune câtă vreme a aşteptat Noe înainte de a face o nouă încercare, expresia ,,a mai aşteptat alte şapte zile” (v.10) arată că prima perioadă de aşteptare fusese, de asemenea, de aceeaşi durată. O săptămână mai târziu, porumbelul a rămas plecat toată ziua, dar s-a întors spre seară cu o frunză de măslin, în aparenţă de la un pom care supravieţuise potopului. În ebraică, termenul ,,ruptă” arată în mod clar că frunza nu fusese găsită plutind pe deasupra apei. Noe a cunoscut frunza de măslin ca o dovadă că pământul trebuie să fie aproape uscat şi că, în curând, putea să părăsească corabia. După o săptămână, porumbelul nu s-a mai întors, dovadă că situaţia era suficient de normală spre a permite rămânerea afară din corabie.
Ce simţăminte de bucurie trebuie să fi avut Noe!