49:24 Dar arcul lui a rămas tare, Şi mâinile lui au fost întărite De mâinile Puternicului lui Iacov: Şi a ajuns astfel păstorul, stânca lui Israel.
Puternicul lui Iacov. Dacă ultima propoziţie este parantetică (ca în KJV), aceasta poate să însemne fie că de pe vremea înălţării lui Iosif el a devenit păstorul şi stânca lui Israel, fie că de la Dumnezeu, Puternicul lui Iacov, Iosif a primit puterea să devină astfel. În această calitate, el a slujit apoi ca tip al Bunului Păstor, care este Stânca şi care avea să devină Temelia bisericii Sale. Dacă propoziţia ,,Păstorul, Stânca lui Israel” este coordonată cu expresia precedentă, ea se aplică la Dumnezeu Însuşi. În acest caz, este exprimat simţământul că mâinile lui Iosif au fost întărite de Acela care este Păstorul şi Stânca lui Israel (vezi Deuteronom 32,4). Textul ebraic îngăduie cea de-a doua interpretare, care pare de preferat faţă de prima.