49:11 El îşi leagă măgarul de viţă, Şi de cel mai bun butuc de viţă mânzul măgăriţei lui; Îşi spală haina în vin, Şi mantaua în sângele strugurilor.
El îşi leagă măgarul. Referirea la călărirea unui măgar a fost împlinită la intrarea triumfală a lui Isus (Matei 21,7). Aceasta îl arată ca vestitor al păcii şi ca nobil, deoarece măgarii nu erau folosiţi pentru război, ci serveau ca animale de călătorie pentru persoanele de rang mai înalt (Judecători 1,14; 10,4; 12,14). Viţa lui Iuda va fi aşa de tare, încât măgarii puteau să fie legaţi de ea, şi aşa de roditoare, încât sucul ei putea să fie folosit la spălarea hainelor cuiva. Vinul şi laptele lui Iuda aveau să fie atât de înveselitoare şi înviorătoare, încât să împărtăşească o strălucire sclipitoare ochilor şi o albeaţă încântătoare dinţilor. Aceasta este, desigur, o descriere foarte figurată a prosperităţii lui Iuda.