45:12 Voi vedeţi cu ochii voştri, şi fratele meu Beniamin vede cu ochii lui că eu însumi vă vorbesc.
Voi vedeţi cu ochii voştri. Deşi Iosif vorbise timp de mai multe minute, fraţii săi erau atât de copleşiţi, încât spre a-i convinge de realitatea întregii situaţii, a fost nevoie ca Iosif să le atragă atenţia că ei înşişi puteau să vadă că afirmaţiile lui erau adevărate. Numai când Iosif i-a îmbrăţişat pe fraţii lui, pauza a fost întreruptă. Acum au recâştigat controlul asupra emoţiilor şi au fost în stare să vorbească cu el. Când li se descoperise în rolul unui frate iubitor, şi nu ca un judecător mânios, şi când prin sărutările şi lacrimile lui le dăduse asigurarea completă a iertării, un adevăr pe care cuvintele nu l-ar fi putut exprima aşa de bine, numai atunci au îndrăznit să vorbească.