38:8 Atunci Iuda a zis lui Onan: Du-te la nevasta fratelui tău, ia-o de nevastă, ca cumnat, şi ridică sămânţă fratelui tău.
Iuda a zis lui Onan. Conform obiceiului, Onan, în calitate de cumnat al Tamarei, trebuia să se căsătorească cu văduva fără copii a fratelui său decedat şi să ridice o familie pentru el. Dar Onan nu era dispus să accepte răspunderile pe care aceasta le implica deoarece fiul întâi născut nu avea să fie al lui, ci avea să perpetueze familia decedatului şi să primească moştenirea lui. Purtarea lui Onan a trădat o lipsă de iubire naturală pentru fratele lui şi o lăcomie pentru moştenirea şi averile lui. Ba, chiar mai rău, purtarea sa era o ofensă împotriva instituţiei divine a căsătoriei. Acesta este un comentariu trist despre josnica stare la care au ajuns fiii lui Iacov.
Obiceiul căsătoriei levirite (din latinescul levir, ,,cumnat”), amintit aici pentru prima dată în Biblie, a existat de asemenea sub forme diferite printre alte naţiuni din antichitate, de exemplu hetiţii. El a fost încorporat în legislaţia mozaică cu prevederea că un cumnat poate să refuze să îndeplinească datoria lui. Totuşi, un astfel de refuz era considerat ruşinos, aşa cum arată ceremonia care trebuia să fie împlinită în acest caz (Deuteronom 25,5-10). Rut 4,5-8 înregistrează un exemplu de astfel de refuz.