37:4 Fraţii lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe ei toţi, şi au început să-l urască. Nu puteau să-i spună nici o vorbă prietenească.
Au început să-l urască. Iubirea lui Iacov pentru Iosif era naturală, poate că deoarece vedea în el nu numai pe copilul Rahelei, iubita lui, ci şi o excelenţă de caracter care stătea în contrast izbitor cu viaţa rău famată a celorlalţi fii. Mulţi părinţi care se află în situaţia lui Iacov, atraşi de un copil mai mult decât de un altul, trebuie cel puţin să se străduiască să ascundă preferinţa pe care în adâncul inimii lor probabil că o consideră pe deplin justificată. Printr-o părtinire excesivă şi neîndoielnică, Iacov a făcut vădită preferinţa lui pentru fiul Rahelei, dăruindu-i o haină scumpă şi superbă. După cum era de aşteptat, un astfel de semn de cinstire nu a fost pe placul celorlalţi fii ai lui, iar dacă caracterul lui Iosif nu ar fi fost pe deplin sănătos, ar fi putut fi păgubitor chiar pentru Iosif.