31:55 Laban s-a sculat dis-de-dimineaţă, şi-a sărutat nepoţii şi fetele, şi i-a binecuvântat. Apoi a plecat şi s-a întors la locuinţa lui.
Şi-a sărutat nepoţii şi fetele. Luându-şi ultimul său rămas bun nu rezultă că Laban l-a sărutat şi pe Iacov, aşa cum făcuse când l-a întâlnit pentru prima oară (cap. 29,13). Deşi Laban şi Iacov s-au despărţit împăcaţi unul cu altul, iar nu ca vrăşmaşi, ei nu au fost întru totul cei mai buni prieteni.
Şi i-a binecuvântat. Laban, a cărui fire apare ca fiind calmată ca rezultat al legământului, sau poate al ospăţului, ori a intenţiei de despărţire de fiicele sale, şi-a exprimat simţămintele în binecuvântarea de rămas bun asupra lor. În felul acesta, Laban dispare complet din naraţiunea biblică. O dată cu aceasta dispare orice contact dintre familia din Canaan şi rudele din Mesopotamia.
Comentariile lui Ellen G. White
1-55 PP 190-194
1,2 PP 192
1-3 SR 90
3 PP 193
4-7 SR 90
7 PP 190
15 PP 189
19-23,26,27,29 PP 193
29 SR 91
38-40 PP 190
39 SR 91
40 DA 479
41,42 SR 91
42,44 PP 193
44-46 SR 92
49,51-53 PP 194; SR 92