31:32 Dar să piară acela la care îţi vei găsi dumnezeii tăi! În faţa fraţilor noştri, cercetează şi vezi ce-i la mine din ale tale, şi ia-ţi-l. Iacov nu ştia că Rahela îi furase.
Să piară. În apărarea grabnicei şi tainicei lui plecări Iacov a invocat ca scuză teama, o mărturisire sinceră şi cinstită. Cât despre acuzaţia de furt, Iacov s-a supus prevederilor legii Mesopotamiei. Aceasta prevedea pedeapsa cu moartea pentru anumite feluri de furt, cuprinzându-l şi pe acela al obiectelor sfinte (Codul lui Hammurabi, sec. 6).
În faţa fraţilor noştri. Aceasta era o referire la rudele lui Laban (v.23), fraţii lui Iacov prin căsătorie.