31:27 Pentru ce ai fugit pe ascuns, m-ai înşelat, şi nu mi-ai dat de ştire? Te-aş fi lăsat să pleci în mijlocul veseliei şi al cântecelor, în sunet de timpane şi alăută.
Pentru ce ai fugit. Ajungându-l pe Iacov, Laban a jucat rolul unui tată blând, dar grav insultat şi adânc rănit. N-a înţeles Iacov cât de uşor putea Laban să-l oblige să se întoarcă în Haran?
Faptul că Laban vorbea cu el la modul general, în loc să-l trateze aşa cum probabil că merita, Iacov îl atribuia exclusiv intervenţiei Dumnezeului părinţilor lui cu o noapte înainte. De ce trebuia ca dorinţa înfocată a lui Iacov de a se întoarce la tatăl său să-l ducă să fure idolii socrului său? Aceasta a fost singura plângere legitimă a lui Laban, o suliţă ascuţită, ţintită să lovească tare şi bine. Poate că Iacov îl îndemnase pe socrul său să renunţe la idolii lui păgâneşti, arătând că idolii nu erau decât un fals, şi să primească adevărata religie. Acum, se părea că el însuşi trebuie să fi câştigat încredere în idolii casei lui Laban, nefiind dispus să părăsească Haranul fără ei! Era această josnică faptă de furt compatibilă cu ce pretinsese el a crede timp de 20 de ani.