Electronic Books / Adventist / Romanian / Comentarii Biblice / Web / Geneza

Geneza 28:22


28:22 piatra aceasta, pe care am pus-o ca stâlp de aducere aminte, va fi casa lui Dumnezeu, şi Îţi voi da a zecea parte din tot ce-mi vei da.

Piatra aceasta. Iacov a făcut cunoscută intenţia lui de a ridica în acest loc un altar pentru oficierea unui serviciu divin. Această hotărâre a adus-o la îndeplinire la mai mulţi ani după întoarcerea cu bine în ţara lui de naştere (vezi cap. 35,1.15).

Zecimea. Avraam şi Iacov au înţeles şi practicat amândoi plata zecimii (vezi cap. 14,20). Cuvintele lui Iacov înseamnă că în trecut nu fusese obiceiul lui. Probabil că avusese puţine lucruri care să-i aparţină. Poate că spiritul lui de acaparare l-a făcut să fie nepăsător în a da zecimea. Oricum ar fi, el a făcut o juruinţă că de aici înainte va plăti în mod credincios zecimea, nu pentru a câştiga favoarea Cerului, ci din recunoaşterea smerită şi iertării şi favorii lui Dumnezeu. El a făcut să iasă în evidenţă făgăduinţa lui, zicând: ,,în mod sigur voi da”, literal ,,dând voi da”. Cu alte cuvinte, el va continua să o dea. Judecând după viaţa lui viitoare de credincioşie şi consacrare faţă de Dumnezeu, nu este nici un motiv de îndoială că juruinţa a fost ţinută în mod credincios. Faptul că Dumnezeu l-a binecuvântat pe Iacov atât de îmbelşugat în anii de mai târziu este o dovadă de credincioşie în această privinţă (vezi Maleahi 3,8-11). Timp de 77 de ani pare să nu fi fost un plătitor credincios al zecimii şi a părăsit Canaanul ca fugar sărac, cu nimic decât cu un toiag în mână, dar s-a întors 20 de ani mai târziu cu multe vite, turme, slugi şi o familie mare.

Fiecare creştin poate învăţa o lecţie esenţială pentru viaţă din experienţa lui Iacov. În timp de criză şi calamitate, el avea să chibzuiască dacă nu cumva binecuvântările cereşti au fost, poate, reţinute din pricina necredincioşiei în plata zecimii (vezi Hagai 1,6-11). Experienţa lui Iacov mărturiseşte că niciodată nu este prea târziu să se facă un nou început în această privinţă, nu pentru a câştiga favoarea lui Dumnezeu, ci ca un semn de iubire şi consacrare faţă de El. Binecuvântările cerului pot să coboare peste credinciosul sincer, cum s-a întâmplat şi în cazul lui Iacov. Marele scop al lui Dumnezeu în toate procedeele Sale cu omul este să dezvolte un caracter care va reflecta pe Acela al Creatorului lui.

Comentariile lui Ellen G. White

1-22 PP 183-188

2 PP 183

10-17 MH 436

11, 12 PP 183

12 AA 153, 512; DA 206, 311; FE 86, 270; GC 19; ML 156; PP 568; 3T 64; 4T 465; 5T 539; 6T 93; 8T 130

12-14 SC 22

13-15PP 184; 4T 466

16 MH 226; 4T 466; 7T 193

16, 17 Ed 243; GW 179; LS 311; PK 49

16-22 PP 187

17 ML 286; MYP 265; PP 252; 5T 491; 6T 363

18 4T 466

20-22 4T 464

22 Ed 138; PP 188, 525; 3T 393