25:6 Dar a dat daruri fiilor ţiitoarelor sale; şi, pe când era încă în viaţă, i-a îndepărtat de lângă fiul său Isaac înspre răsărit, în ţara Răsăritului.
I-a îndepărtat. Spre sfârşitul vieţii sale, Avraam l-a numit pe Isaac moştenitorul său legal (vezi cap. 15,4) şi i-a lăsat ca moştenire cea mai mare parte a averii sale. Fiilor lui Agar şi Chetura el le-a lăsat daruri. Având în vedere averea cea mare a lui Avraam şi sutele de slujitori (vezi cap. 13,2; 14,14), el era în situaţia de a da fiecăruia din aceşti şapte fii un număr de slugi şi o parte din turmele sale fără să scadă în mod vizibil moştenirea lui Isaac. Se presupune că fiecare fiu a primit îndeajuns spre a avea un bun început de viaţă. Trimiţându-i pe aceşti fii ,,spre răsărit” încă pe când trăia, era o măsură de prevedere împotriva certurilor după moartea sa, în mod deosebit în ce priveşte dreptul lui Isaac asupra ţării Canaanului.